Cu ocazia Zilei Internaționale a Violenței, marcată în fiecare an în data de 25 noiembrie, reiterăm susținerea față de importanța ratificării convenției Organizației Internaționale a Muncii 190 împotriva violenței la locul de muncă.

În timp ce violența domestică face, din păcate tot mai multe victime în România, iar statisticile autorităților competente sunt îngrijorătoare, în calitate de sindicaliști avem obligația să atragem atenția asupra unei alte probleme imense cu care se confruntă țara noastră: violența la locul de muncă.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, în România, în primele 8 luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 3,6%, față de primele 8 luni ale anului 2022, de la 36.921, la 38.243 de fapte. La nivel mondial, se estimează că 736 de milioane de femei – aproape una din trei – au fost supuse cel puțin o dată în viață la violență fizică și/sau sexuală din partea partenerului intim, la violență sexuală în afara partenerului sau la ambele.

Faptele de violență s-au intensificat și înmulțit și la locul de muncă și, potrivit experților, din 2020 fenomenul a fost accentuat și agravat de efectele post-pandemice, de conflicte, de schimbările climatice și de instabilitatea economică.

În cadrul celei de-a IV- a Conferinţe Mondiale a Femeilor din 1995, ONU a recunoscut faptul că violenţa asupra femeilor este un obstacol pentru atingerea egalităţii, a dezvoltării şi a păcii şi aduce atingeri drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Drept urmare, ne exprimăm solidaritatea cu aprobarea, din luna noiembrie, a legii prin care România va adera la Convenția  nr.190/2019 a  Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, adoptată la Geneva la 21 iunie 2019.

Scopul actului normativ este prevenirea și eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă. Conceptul de „violență și hărțuire” acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărțuirea și mobbingul, hărțuirea sexuală, amenințările și urmărirea/supravegherea.

Îndelung așteptata ratificare a convenției OIM aduce mai multă claritate în legislația națională. Unele dintre fapte devin infracțiuni prin raportarea la legislația penală, civilă sau contravențională, după caz.

Actul normativ extinde noțiunea de „loc de muncă” astfel încât sunt considerate acte de hărțuire și cele care sunt produse în delegații, team-building-uri, orice spații publice sau private care au legătură cu locul de muncă.

Noul cadru legal protejează atât angajații cât și persoanele care lucrează indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate în perioada de formare, inclusiv stagiarii și ucenicii, lucrătorii cărora le-a încetat raportul de muncă, voluntarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și cele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de muncă, precum și persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilitățile unui angajator.

O noutate este aceea că inclusiv comunicările on-line sunt circumscrise locului de muncă și pot face obiectul actelor de hărțuire.

Convenția OIM îmbunătățește cadrul legal actual cu privire la:

– securitate și sănătate în muncă;

– asigurarea inspecției și investigarea cazurilor de violență și hărțuire;

– justiție (urmărire penală, asistență juridică);

– problematica de gen și discriminare;

– sănătate publică (supravegherea furnizării de îngrijiri medicale și consiliere psihologică);

– protecție socială (cazarea victimelor în adăposturi, integrarea pe piața muncii a victimelor etc.).