„Diferențe salariale cuprinse între 500-1000 lei între persoane cu același grad/gradație/treaptă de vechime și care își desfășoară activitatea în aceleași condiții de muncă”, reclamă personalul din Justiție, care este în continuare discriminat din punct de vedere salarial.

Deși Legea nr. 153/2017 trebuia să rezolve inechitățile salariale din sistemul public, a creat, mai degrabă un haos total în rândul bugetarilor, drepturile salariale câștigându-se, în continuare, pe cale judecătorească.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim are în vedere și majorările și indexările recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrați sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.

Astfel, pentru a unifica practica instanțelor judecătorești și pentru a încerca stoparea abuzurilor făcute de ordonatorii de credite care încadrează personalul „după bunul plac”, în aplicarea legii nr. 153/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept DCD/C a pronunțat Decizia nr. 36/2018 din data de 4 iunie 2018, soluția fiind următoarea:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim are în vedere și majorările și indexările recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrați sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.

Este și cazul personalului auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete – grefierii confruntându-se, în continuare cu diferențe salariale, deși, în anul 2017 s-au dus lupte crâncene pentru obținerea unei salarizări corespunzătoare, dar mai ales unitare, iar anul 2018 a debutat cu scăderi salariale, salarii calculate greșit și, mai ales neunitar.

Mai pe scurt spus, nici la ora actuală nu se aplică Decizia nr. 23/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau Decizia nr. 794/2016 a Curții Constituționale care au fost pronunțate tocmai în vederea egalizării indemnizațiilor la nivel maxim, cu luarea în considerare implicit a drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești.

Întrebarea care se desprinde, este: „Oare, Decizia nr. 36/2018 pronunțată de ÎCCJ va rezolva situația inechităților salariale?” având în vedere că personalul din Justiție, din oamenii care participă efectiv la înfăptuirea ei, au devenit justițiabili cu acte-n regulă…
Sau va trebui să iasă din nou pe scările și în fața instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea pentru a protesta împotriva abuzurilor factorilor de decizie?

Cum toamna se numără bobocii și cum tensiunea în sistem crește, zilele trecute serviciile de probațiune făcând proteste și declanșând greva, una dintre revendicări fiind în acest sens, este foarte probabil ca nemulțumirea personalului din Justiție să se concretizeze în proteste care pot conduce chiar la întreruperea activității în sistem.