Faptul ca ne luam laptopul, ramanem in pantaloni de pijama si ne asezam la masa din bucatarie, urmand sa raspundem la telefoane si sa scriem emailuri, indeplinindu-ne sarcinile de munca in conformitate cu fisa postului, s-ar numi ca lucram in regim de „telemunca” sau „munca la domiciliu”. Exista niste diferente delicate intre aceste doua concepte, pe care le vom identifica in paragrafele care urmeaza.
Contextul situatie epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2, a generat printre altele instituirea starii de urgenta, respectiv a starii de alerta la nivel national, decretate de catre Presedintele Romaniei. Aceasta miscare a adus cu ea, numeroase modificari pe campul muncii, printre care acest nou trend de modificare a modului in care lucram: renuntam la semnarea condicii de prezenta din birouri si ne facem prezenta in formatul virtual. Si aici apar niste efecte interesante, de la motivarea angajatilor, la prezentarea rezultatelor dobandite dupa o zi, la disponibilitatea angajatului sau pe scurt, la avantajele si dezavantajele care apar.
In Romania, surprinzator, telemunca sau munca la domiciliu, se practica de ceva ani, insa abia prin 2018, parca intuitiv, au aparut primele reglementari legale (privind regimul de telemunca), aspectele legate de munca la domiciliu fiind prevazute sintetizat in Codul Muncii.
Insa, ca sa ne rezumam la ceea ce cere statul roman, din punct de vedere birocratic, din punct de vedere al dosarelor cu sina, vom face anumite precizari utile, in randurile de mai jos, dupa ce parcurgem o mica comparatie intre cele doua: telemunca versus munca la domiciliu.
- Munca la domiciliu este reglementata de Codul Muncii, Titlul II, Capitolul IX, iar telemunca este reglementata de Legea nr. 81/2018
- Munca la domiciliu se refera conform insasi titulaturii, la indeplinirea atributiilor specifice unei functii la domiciliul salariatului (adica in conformitate cu prevederile Codului Civil, acolo unde acesta isi are locuinta principala)
- Telemunca se refera la munca prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o are, in oricare alt loc in afara celui organizat de angajator, cel putin o zi pe luna, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor
- Tot in legea nr. 81/2018, gasim si faptul ca telemunca este realizata doar prin acordul partilor, clauza care trebuie regasita explicit in contractul de munca al noilor angajati, ori printr-un act aditional la contractul individual de munca al angajatilor deja existenti. In Codul muncii insa, gasim faptul ca munca la domiciliu poate fi instituita si unilateral de catre angajator, fara acordul salariatului: „Art. 48 – Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, şi în cazul unor situaţii de forţă majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod.”
- Salariatul care lucreaza in regim de telemunca, conform prevederilor legale, este numit „telesalariat”. Salariatul care lucreaza in regim de munca la domiciliu, nu are o denumire specifica.
- Ambii salariati pot realiza ore suplimentare, insa telesalariatul este obligat sa faca asta printr-o cerere scrisa si la solicitarea angajatorului. De mentionat insa ca in conformitate cu prevederile Codului Muncii, „in cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, în condiţiile legii, pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/alertă/asediu„, pe perioada aplicarii acestei masuri, „salariaţii afectaţi (…) nu pot efectua muncă suplimentară la acelaşi angajator.”.
- Alta comparatie se refera la faptul ca in regimul de munca la domiciliu, salariatul isi organizeaza singur programul de lucru, pe cand in regimul de telemunca, salariatul isi organizeaza programul de lucru de comun acord cu angajatorul, conform prevederilor contractului individual de munca, al regulamentului intern al organizatiei/societatii/institutiei sau contractului colectiv de munca aplicabil.
- De asemenea, telemunca este realizata prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor, in timp ce munca la domiciliu nu presupune neaparat accesul la aceste mijloace de telecomunicatii.
Insa, ca o concluzie, putem sustine faptul ca munca la domiciliu si telemunca se afla intr-o relatie de complementaritate, luand in considerare dispozitiile art. 10 din Legea nr. 81/2018 („Prezenta lege se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”). In contextul evolutiei tehnologice, aceasta reglementare a telemuncii, are ca scop sa complineasca dispozitiile Codului muncii referitoare la munca la domiciliu, care din pacate sau din fericire, sunt depasite de realitate.
Care sunt prevederile obligatorii care trebuie sa apara fie in contractul individual de munca, fie in actul aditional al acestuia, atunci cand vorbim de telemunca?
- Mentiunea expresa ca salariatul lucreaza in regim de telemunca
- Perioada si/sau zilele in care salariatul isi desfasoara activitatea la un loc de munca organizat de angajator
- Locul si/sau locurile desfasurarii telemuncii, stabilite de ambele parti
- Intervalul de timp in care angajatorul are dreptul sa verifice activitatea telesalariatului, precum si modalitatea detaliata de realizare a controlului
- Modalitatea de pastrare a evidentei orelor lucrate in timpul telemuncii
- Responsabilitatile ambelor parti functie de locul desfasurarii activitatii de telemunca, incluzandu-le si pe cele referitoare la securitatea si sanatatea in munca
- Obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la locul desfasurarii activitatii de telemunca, inclusiv transportul aparaturii folosite in telemunca (spre exemplu laptopul, imprimanta, alte materiale necesare etc.)
- Obligatia angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozitiile din reglementarile legale, din contractul colectiv de munca si/sau din regulamentul intern al organizatiei/societatii, legate de protectia datelor cu caracter personal si obligatia telesalariatului de a le respecta pe perioada telemuncii
- Masurile adoptate de angajator astfel incat telesalariatul sa nu fie izolat de restul angajatilor
- Conditiile in care angajatorul suporta cheltuielile aferente activitatii in regim de telemunca (spre exemplu cheltuielile cu Internetul, telefonia etc.)
Care sunt prevederile obligatorii care trebuie sa apara fie in contractul individual de munca, fie in actul aditional la acesta, cand vorbim de munca la domiciliu?
- Mentiunea expresa ca salariatul lucreaza in regim de munca la domiciliu
- Intervalul de timp in care angajatorul are dreptul sa verifice activitatea telesalariatului, precum si modalitatea detaliata de realizare a controlului
- Obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la locul desfasurarii activitatii de telemunca, inclusiv transportul aparaturii folosite in telemunca (spre exemplu laptopul, imprimanta, alte materiale necesare etc.)
Cam astea ar fi in linii mari, cateva idei, care ar trebui parcurse inainte de a lua decizia de a lucra in alt regim, decat cel sa zicem, clasic. Mai jos, impartasim doua modele de acte aditionale pentru ambele regimuri: telemunca si munca la domiciliu, cu clauzele obligatorii care trebuie regasite, respectand insa prevederile Codului Muncii privitoare la intocmirea acestor documente. Totodata, lasam si Codul Muncii forma actualizata, precum si Legea nr. 81/2018, daca vreti sa aruncati un ochi.
De interes:
–
https://legislatiamuncii.manager.ro/a/
