Propun sa facem o scurta plimbare imaginara prin Europa (de fapt Uniunea Europeana) si sa notam cateva idei despre fiecare tara sau tarisoara in parte, in ceea ce priveste sindicalismul.

Hai sa pornim dupa anul aderarii, asa ar fi elegant.

  • 1958: Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg, Tarile de Jos

〇 BELGIA

Populatie: 11.094.850

Sindicatele din Belgia sunt împărțite in confederații concurente, care au tradiții politice clare. Cele trei provin din tradiții foarte diferite, cu legaturi sociale si politice extreme, reflectând modul în care sindicatele, asociațiile de ajutor reciproc, cooperativele, organizațiile de tineret și alte grupuri, au fost, cel puțin în trecut, împărțite în tabere politice. Cea mai mare confederatie face parte din pilonul creștin, urmatoarea aparține tradiției socialiste, iar cea mai mica este liberala. În ciuda acestor legături politice diferite, cele trei confederații colaborează frecvent împreună cu succes, iar aproximativ jumatate din forta de munca este sindicalizata – tendinta fiind in continuare de crestere. Ce este insa foarte interesant si specific, este faptul ca ajutorul de somaj este acordat in mod normal prin intermediul sindicatelor, acest aspect conducand astfel la trendul ca foarte multi angajati sa ramana in continuare membri de sindicat, chiar cu calitatea de someri.

〇 FRANTA

Populatie: 64.716.000

Surprinzator sau nu, miscarea sindicala din Franta este una printre cele mai slabe din Europa, gradul de sindicalizare fiind de aproximativ 11%, aspect datorat in primul rand faptului ca exista foarte multe confederatii rivale, care lupta pentru castigarea membrilor. In ciuda slabiciunii in ceea ce priveste gradul de sinidicalizare, sindicatele franceze au reusit de-a lungul timpului sa mobilizeze membrii pentru adevarate miscari de masa, reusind inclusiv sa modifice politicile guvernamentale. Conform studiilor, se arata faptul ca sindicalismul francez este mult mai puternic in serviciile publice fata de sistemul privat, unde aproximativ 19% dintre angajati sunt membri de sindicat.

〇 GERMANIA

Populatie: 81.802.000

Nici Germania nu sta foarte bine la gradul de sindicalizare si anume, aproximativ 19%, procent care insa in ultimul timp nu a mai scazut. Dintre cei 19% de membri, 3% sunt pensionari, conform studiilor in domeniu. Marea majoritate a angajatilor se afla in principala confederatie a tarii, insa in cadrul acesteia in sindicate individuale, care au o autonomie si influenta considerabila. La fel ca si confederatiile sindicale, exista organizatii sindicale autonome impartite pe ocupatii specific, dintre care cele mai semnificative sunt cele ai medicilor din spitale, ai insotitorilor de zbor, ai pilotilor de linii aeriene si ai controlorilor de traffic aerian. Aceste organizatii individuale, cu precadere cele mai mari, sunt foarte puternice, avand resurse mai mari chiar decat confederatia de care apartin.

〇 ITALIA

Populatie: 60.340.000

Italia este tara din Uniunea Europeana care inregistreaza cei mai multi angajati sindicalizati. Insa este de precizat faptul ca mai mult de jumatate dintre ei, sunt pensionati, ramanand astfel la modul general un procent de aproximativ o treime din randul angajatilor. In momentul de fata exista 3 confederatii principale, separate initial pe clase politice, devenind din ce in ce mai nesemnificative in timp. Intre cele trei confederatii, exista diferente importante in ceea ce priveste abordarea guvernului, una dintre ele fiind caracterizata printr-o atitudine mult mai combativa decat celelalte doua.

〇 LUXEMBURG

Populatie: 524.853

In Luxemburg, densitatea sindicalismului este destul de ridicata, ajungand la aproximativ 40% dintre angajati. La nivel national, exista doua confederatii mari, care ca in multe alte tari din Europa, impartasesc ideologii diferite, desi coopereaza indeaproape atat la nivel national, cat si la nivel European. Concret, un exemplu este reprezentat de infiintarea unui birou comun in anul 2002, care sa preia industria siderurgica, urmare disparitiei unui important producator intern. Separat de acestea, exista si alte organizatii sindicale importante in domenii specifice, cum ar fi finantele sau serviciile publice.

〇 TARILE DE JOS (Olanda)

Populatie: 16.730.348

In Tarile de jos, aproximativ 18% dintre angajati sunt sindicalizati, procentul scazand in ultimii ani. Si aici, exista doua confederatii principale, la fel separate pe linii ideologice/confesionale, acum fiind intr-o colaborare foarte buna. Ambele isi urmaresc radacinile cu o orientare religioasa sau politica clara, una dintre ele rezultand din fuziunea federatiilor socialiste si uniunii catolice, cealalta se descrie ca o organizatie sindicala crestina, provenind dintr-o traditie a sindicalismului protestant.

  • 1973: Danemarca, Irlanda

〇 DANEMARCA

Populatie: 5.573.894

Danemarca este caracterizata de o densitate mare, de aproape 2 treimi din forta de munca, prezentand un trend de scadere in ultimii ani. Marea parte a membrilor fac parte din sindicate afiliate celor mai mari confederatii, organizate pe linii profesionale si educationale. Bineinteles, exista si o mica parte de membri in afara acestora. In Danemarca exista o situatie interesanta, a celei mai mari confederatii la momentul actual, formata din fuziunea celor mai mari confederatii la momentul respectiv. Fuziunea a fost acceptata la conferintele celor doua confederatii, fiind pusa in aplicare la 1 ianuarie 2019. Este unul dintre cele mai importante momente in care doua confederatii pun bazele unui document “Oportunitatile pentru miscarea sindicala spre anul 2020”, radicand astfel perspectiva unei noi organizatii sindicale unice si foarte mari.

〇 IRLANDA

Populatie: 4.582.769

In Irlanda, gradul de sindicalizare este slabut, putin sub un sfert dintre angajati fiind membri ai sindicatelor. Exista intr-adevar o singura confederatie sindicala, insa sindicatele ca si entitati individuale, au atat putere cat si influenta considerabile. Cu toate ca confederatia joaca un rol important in relatiile cu guvernul, vorbim mai degraba de o grupare a sindicatelor independente si autonome, decat a unei confederatii care sa domine, sa impuna sau sa directioneze sindicatele care apartin acesteia. Studiile privind angajatii si calitatea de membri de sindicat, nu ii clasifica in sector public versus sector privat, insa cifrele oferite de confederatie arata ca densitatea este semnificativ mai mare in sectorul public, insa sectorul public reprezinta aproximativ doar o cincime din totalul angajatilor.