Este foarte dificil sa estimam ce va urma in materie de salarizare in anul 2016 si este practic imposibil sa ghicim ce va aduce 2017. Putem doar incerca sa furnizam informatii cat mai corecte membrilor de sindicat avand in vedere faptul ca organizatia noastra a avut acces la intalniri de varf pe aceasta tema, cu sprijinul Blocului National Sindical.

Pe data de 30 martie SNLP a afirmat public ca ministrul justitiei a propus si sustinut scoaterea politiei si penitenciarelor din structura de aparare nationala ca masura de reducere a cheltuielilor salariale. Nu numai ca este absolut real ceea ce am afirmat dar intre timp am documentat informatia si vom vedea in seria de articole pe tema salarizarii unitare, care a fost exact contextul acestei actiuni ostile in ceea ce ne priveste, precum si care este stadiul demersului.

Constienti ca pe alocuri vom fi enervant de circumspecti in exprimare, vom incepe informarea noastra propriu-zisa mentionand intalnirea informala, intre opt ochi, la nivel de guvern, la care presedintele BNS indisponibil pentru intalnire, a mandatat ca participant, presedintele PUBLISIND/SNLP. Intalnirea a avut rol de informare/consultare si a fost probabil precedata/urmata si de altele similare, cu caracter restrans.

Nu faptul ca s-a produs pe 1 aprilie defineste ca abstracta intalnirea, ci angajamentele asumate avand in vedere caracterul accentuat informal. Prin urmare nu vom da detalii exacte privind participantii si scopul. Insa ne rezervam dreptul de a sesiza si interpreta o serie de aspecte care indica o rascruce in planul tehnocrat de finalizare a unei legi-cadru privind salarizarea personalului bugetar si mai mult de atat, indica o fragmentare de pozitii in interiorul guvernului.

Nu reluam povestea variantelor de proiect caci acestea au evoluat de la trei (v.L284, v.Plumb, v.Costea) la treisprezece variante de modificare a salarizarii, analizate in ultimele doua luni in vederea identificarii unei optiuni ideale care sa impace guvernul si bugetul cu FMI si mediul de afaceri si apoi pe toti cu nivelul de trai, protectia sociala si puterea de consum a populatiei.

Guvernele politice nu sunt indiferente la influenta capitalului si nici tehnocratii nu fac abstractie. Investitorii vor un mediu economic cat mai flexibil si permisiv, tinta fiind profitul. Sindicatele cer salarii decente, protectie pentru salariati si negocieri colective. In tot acest cadru avem un memorandum aprobat de guvern si un minister al muncii care atat pe mandatul incomplet al lui Ponta cat si pe cel anual al lui Ciolos apare in rol pozitiv din perspectiva sindicala.

Ana Costea, actualul ministru al muncii, a coordonat un proces amplu de consultare a ordonatorilor principali de credite si a sindicatelor, rezultatul fiind usor incert intrucat pana in prezent nu a transpirat niciun proiect de lege ci doar principii si comparatii intre variantele posibile, precum si cate ceva despre impactul bugetar. Cu toate acestea doamna Costea chiar este un personaj pozitiv insa doar sindicatele au mai ramas azi de partea domniei sale, iar aceasta sustinere pare fragila.

Nu a fost inca avansat public niciun proiect pentru ca la nivelul cancelariei prim-ministrului impactul generat de proiectul Costea a produs iritare cu toate ca era enorm mai mic decat cel pe care le-ar genera aplicarea L.284/2010 sau a proiectului Plumb. Pentru implementarea integrala (4 ani) a proiectului de lege conceput sub coordonarea Anei Costea, bugetul ar trebui fortat cu 26 mld lei, suma de care premierul nici nu a vrut sa auda.

Pana la data de 15 aprilie guvernul trebuie sa transmita Comisiei europene, programul de convergenta incluzand revenirea la MTO altfel se va declansa procedura de deficit bugetar excesiv. Precizarea este greu de transcris intr-un limbaj normal printr-o singura fraza. Retinem ca exista un termen si o presiune mare pe guvern. In acest context, dupa calcule intense,guvernul tranteste pe masa negocierilor cu sindicatele o anvelopa salariala modesta insotita de afirmatia „doar atat ne permitem”: 10,2 mld lei brut!

Anvelopa de 10,2 mld permite cresteri salariale in medie de 19% diferentiat pe familii ocupationale. De la un sector de activitate la altul, cresterile sunt intre 1% si 42%. Insa dincolo de aceste aspecte aparent pozitive, acest proiect propus de cancelaria premierului (nu de Ministerul Muncii!) vine la pachet cu o conditie brutala, care fie va bloca proiectul fiind inacceptabila pentru sindicate fie va genera profit in economia reala, contrabalansand impactul bugetar al legii.

va urma