Retrospectiva anului 2025: cele mai importante hotărâri judecătorești pentru personalul din sectorul public în 2025 care vizează aplicarea drepturilor salariale, condițiile de acordare a sporurilor și indemnizațiilor, modul de compensare a muncii suplimentare, efectele încetării sau prelungirii raporturilor de serviciu și situațiile în care anumite perioade pot fi recunoscute ca vechime:
– Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare: se acordă doar în limita plafonului de 30% prevăzut de Legea 153/2017 și ordonanțele anuale, inclusiv retroactiv, dar numai dacă există buletine de expertiză și este respectată limita bugetară. În schimb, sporul de 15% pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat nu se supune plafonării și nu intră în calculul limitei de 30%;
– Odată ce un funcționar public solicită și obține decizia de pensionare, raportul său de serviciu încetează de drept, chiar dacă ulterior cere suspendarea plății pensiei. Prevederile Codului administrativ nu permit combinarea statutului de pensionar cu menținerea în funcția publică;
– Voucherele de vacanță pentru angajații din sectorul bugetar nu reprezintă un drept absolut, ci pot fi acordate doar dacă există fonduri prevăzute în bugetul instituției (de stat sau local). Astfel, angajatorii publici nu pot fi obligați să acorde vouchere în lipsa alocărilor bugetare;
– ICCJ a stabilit că funcționarii publici cu statut special nu trebuie să depună o cerere prealabilă pentru a beneficia de plata orelor suplimentare în cazul în care acestea nu au putut fi compensate cu timp liber. Aceasta era o condiție invocată de angajator pentru a refuza plata. Totodată, Înalta Curte a confirmat că angajatorul are obligația de a urmări compensarea sau plata orelor suplimentare, iar în lipsa compensării în termenul legal (60 zile la acel moment), se impune plata cu majorare;
– Suspendarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu intervine automat ca efect al participării la grevă, fără a fi necesară o cerere sau o manifestare de voință expresă din partea angajatului. Această suspendare operează doar pe durata participării efective la grevă. ICCJ a clarificat că nu poate exista, simultan, participare la grevă și prestare a muncii remunerate, întrucât greva presupune încetarea voluntară a activității, iar perioada respectivă nu generează drepturi salariale;
– ICCJ a hotărât că sporul de doctorat se acordă doar de la data modificării fișei postului. Angajatorii din sectorul bugetar au obligația de a modifica fișele de post doar dacă specificul activității permite includerea unor atribuții obiective și cuantificabile, care să valorifice suplimentar titlul de doctor. Indemnizația pentru titlul de doctor se acordă doar de la data modificării fișei postului, nu retroactiv, iar simpla existență a titlului de doctor nu mai este suficientă pentru acordarea indemnizației;
– Prelungirea raportului de serviciu după îndeplinirea condițiilor de pensionare: instituțiile publice nu pot aproba prelungiri parțiale (ex: 3 sau 6 luni); dacă aprobă menținerea în funcție, durata trebuie să fie de un an, cu posibilitatea reînnoirii, până la maximum trei ani;
– Indemnizația de concediu a funcționarilor publici transferați trebuie calculată prin raportare la salariul pe care îl au la unitatea la care au fost preluați, pentru lunile în care își efectuează concediul de odihnă, chiar dacă zilele de concediu neefectuate provin din perioada anterioară transferului. ICCJ a confirmat că HG nr. 250/1992 rămâne aplicabilă și a precizat că transferul modifică raportul de serviciu în sensul că baza de calcul nu poate rămâne cea aferentă unității de origine, ci trebuie actualizată la nivelul drepturilor salariale actuale;
– ICCJ a hotărât că mustrarea scrisă aplicată funcționarilor publici nu poate fi dispusă fără cercetarea prealabilă a faptei și fără audierea funcționarului vizat;
– Salariul de bază al asistenților personali se stabilește potrivit grilei prevăzute pentru anul 2022 în Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar ajustarea acestuia se face exclusiv în situația în care valoarea rezultată este mai mică decât salariul minim brut pe țară garantat în plată. ICCJ a arătat că toate componentele salariale, inclusiv gradația de vechime și majorarea de 10%, se determină conform regulilor din Legea nr. 153/2017, urmând ca, doar atunci când suma finală este inferioară salariului minim stabilit prin hotărâre de Guvern, instituția angajatoare să ridice salariul la nivelul minim garantat.
Polițiști, militari:
– Polițiștii repuși în funcție după o perioadă de suspendare sau punere la dispoziție au dreptul la actualizarea sumelor salariale aferente acelei perioade în funcție de indicele inflației, precum și la plata dobânzilor legale penalizatoare pentru întârzierile salariale, calculate de la data la care fiecare salariu ar fi trebuit plătit și până la momentul achitării efective. Aceștia pot beneficia retroactiv de sporul pentru studii superioare, cu condiția ca activitatea desfășurată în perioada respectivă să corespundă pregătirii universitare;
– Polițiștii pot beneficia de compensația lunară pentru plata ratelor bancare chiar și în cazul achiziției de locuințe ANL cu plata în rate. Însă, Înalta Curte a precizat că polițistul mutat la cerere într-o altă localitate își pierde dreptul la compensație după ce este mutat, în interesul serviciului, în aceeași localitate, conform interpretării art. 31 din Legea nr. 360/2002 și HG nr. 284/2005;
– ICCJ a decis că militarii care au contract de credit ipotecar pentru a construi o locuință nu pot beneficia de compensația lunară pentru chirie. Compensația se acordă doar în cazul achiziției unei locuințe (prin credit ipotecar/imobiliar sau plata în rate), nu și pentru construcția unei locuințe, potrivit interpretării Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
– ICCJ a stabilit că retragerea cererii de pensionare, chiar dacă este făcută înainte ca decizia de pensionare să fie emisă, nu produce niciun efect asupra actului administrativ prin care raportul de serviciu al polițistului a fost deja declarat încetat. Posibilitatea legală de a retrage cererea de pensionare poate influența doar dreptul la pensie, nu și actul anterior de încetare a raportului de serviciu;
– Polițiștii nu beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază pentru perioada în care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice. ICCJ a clarificat faptul că această formă de „continuitate” nu intră în categoria situațiilor pentru care se acordă sporul de 40% prevăzut de OUG 9/2017, raportat la regimul de menținere în plată și majorare a veniturilor stabilit de Legea-cadru 153/2017;
– Perioada în care un polițist a fost pus la dispoziție trebuie recunoscută ca fiind desfășurată în condiții speciale, dacă anterior acestei perioade și-a desfășurat activitatea în astfel de condiții. ICCJ a reținut că punerea la dispoziție nu poate afecta regimul juridic al condițiilor de muncă în care polițistul își desfășura activitatea înainte de măsura dispusă și că, odată cu repunerea în funcție, continuitatea acestor condiții trebuie menținută și în evidențele de vechime;
– ICCJ a subliniat că legea permite renunțarea la cererea de pensionare doar în ceea ce privește deschiderea dreptului la pensie, însă această posibilitate nu poate anula efectele unui act distinct, emis în temeiul Statutului polițistului, prin care raportul de serviciu a încetat de drept la îndeplinirea condițiilor legale.
Acte normative:
– Legea nr. 153/2017,
– OUG nr. 57/2019,
– OUG nr. 8/2009,
– OUG nr. 107/2018,
– Legea nr. 360/2002,
– HG nr 284/2005,
– Legea nr. 80/1995.
