Intalnirea a avut loc azi, 08.11.2016, la sediul Reprezentantei Comisiei Europene din Bucuresti. Consultarea a fost axata pe 3 aspecte:

  • punctul de vedere al partenerilor sociali cu privire la provocarile ridicate de strategia Romania Competitiva;
  • implicarea partenerilor sociali in elaborarea de politici publice, in mod special in elaborarea Programului National de Reforma;
  • principalele provocari in functionarea dialogului social bi si tripartit in Romania.

Delegatia Comisiei Europene a fost condusa de dna Isabel Grilo,  Director Departament in cadrul Directoratului General pentru Afaceri Economice și Financiare. Din delegatie au facut parte reprezentanti  ai: DG ECFIN, DG EMPL, DG GROW, Reprezentanta Comisiei Europene in Romania. Blocul Nationala Sindical a fost reprezentat de domnul Minel Ivascu.

Punctul de vedere al BNS a fost axat pe cele 3 subiecte inaintate pe agenda intalnirii:

  • Romania a dezvoltat si continua sa dezvolte un model de competitivitate economica bazata exclusiv pe costuri mici.
  • Forta de munca bine pregatita si cu o disciplina a muncii riguroasa a fost în anii ’90 unul din punctele tari ale Romaniei, politica salariilor mici și modul inechitabil de distributie a valorii adaugate create au transformat insa extrem de repede avantajul in dezavantaj. Forta de munca slab pregatita si disciplina precara a muncii se situau in 2016 printre primele 10 elemente ce afecteaza negativ nivelul de competitivitate.
  • Romania nu are in acest moment un trend care sa o apropie de nivelul de trai al populatiei din statele membre, cresterea devine din ce in ce mai inechitabila, ceea ce accentueaza tensiunile in interiorul comunitatilor si al societatii romanesti in general.
  • Pentru Romania criza a fost oportunitatea asteptata pentru a produce o schimbare majora in modul de distribuiré a valorii adaugate, criza a fost suportata mult mai intens de salariați, iar tendinta pare sa se manifeste in continuare, fiecare punct procentual de crestere económica accentueaza distributia inechitabila intre munca si capital.
  • Proiectul de strategie de tara – Romania competitiva – arata modul in care forta de munca este considerata in acest moment – aspecte precum educatia, sanatatea, natalitatea sau diaspora sunt relevante insi nu suficiente pentru a repozitiona forta de munca, din pacate sunt singurele aspecte de interes pentru Administratia Prezidentiala dar si pentru Guvern.
  • Coeziunea sociala și distributia egala a rezultatelor obtinute sau notiunea de redistribuiré, nu mai functioneaza in Romania. Exista foarte putin interes pentru conditii de munca si de viata decente si locuri de munca de calitate, Romania are cea mai mare rata a riscului de saracie in munca, in special in cazul familiilor cu copii. Efectul politicii sociale este unul marginal iar facilitatile fiscale care ar putea completa efectul politicii sociale sunt accesibile doar mediului de afaceri.
  • Precaritatea ocuparii este reflectata si de de modul de utilizare a contractelor individuale pe perioada determinata.
  • Romania are una din cele mai reduse rate a somajului insa ascunde un somaj structural, iar trendul este unul care continua sa se manifeste, intr-o proportie uriasa si din ce in ce mai mare somerii nu au lucrat niciodata sau nu mai lucreaza de cel putin 8 ani.
  • In ultimii ani partenerii sociali nu au fost implicati in procesul de elaborare a Programului Național de Reforma, mai mult aceste documente nu au fost inaintate spre dezbatere nici în forma lor finala.  Dialogul social tripartit mai funcționeaza doar formal, la nivel de ministere si la nivelul unora din prefecturile din țara, singura utilitate data CNTDS in ultimul an a fost aceea de a informa partenerii sociali cu privire la optiunile Guvernului in ceea ce privește salarizarea în sectorul public.
  • Prin modificarea legislatiei muncii si a dialogului social Romania a produs cea mai semnificativa corectie si flexibilizare a pietei muncii si a relatiilor de munca, este concluzia unui studiu dat publicitatii de Eurofound

Efectele reducerii ponderii salariatilor acoperiți prin contracte colective de munca sunt deja vizibile pe termen scurt in mecanismul de distribuire a valorii adaugate. Pe termen lung va determina o precarizare a conditiilor de munca si o tensionare a relatiilor industriale. Dialogul social la nivel de sector este nefunctional, lipsa partenerilor reprezentativi exclude in cazul unor sectoare posibilitatea de negociere.

Cu toate aceste semnale de alarma, dialogul social nu starnește interes nici macar pentru dezbateri, nici la nivelul administratiei prezidențiale, nici la Guvern si nici in Parlament.

Desi au trecut mai bine de 5 ani de cand in Romania nu s-a mai putut incheia un contract colectiv de munca la nivel de sector, nu a fost initiata nici macar o analiza a acestei situatii in cadrul CNTDS, strategia pentru dialog social a fost incuiata intr-un sertar, analiza realizata a avut aceeasi soarta.

Romania trebuie sa gaseasca totuși un mix adecvat intre competitivitate si progres social iar acest lucru se poate face doar in baza unui parteneriat social solid. Menţinerea acestei stari de tensiune creeaza lipsa de incredere intre parteneri si un cerc vicios in relatiile parteneriale.
Sursa: BNS