După mitingul organizat de Blocul Național Sindical (BNS) la Ministerul de Finanțe, astăzi specialiștii din cadrul MIPE și cei din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au ieșit în stradă ca reacție la măsurile haotice luate de Guvernul Bolojan în mod discreționar, sacrificând drepturi și interese legitime ale lucrătorilor.

Tacticile machiavelice utilizate de coaliția de guvernare oferă legitimitate afirmațiilor noastre și anume că se urmărește camuflarea efectelor măsurilor de austeritate prin acuzații sterile la adresa specialiștilor din sistemul bugetar și punerea laolaltă cu sinecurile de partid.

Suntem indignați de afirmațiile din presa ale premierului Bolojan la adresa noastră, a profesioniștilor din MIPE, care de ani de zile ne aducem contribuția la bugetul tarii!
În vederea unei corecte informări a publicului, referitor la informațiile furnizate de domnul premier Bolojan facem urmatoarele precizari:
1. Contrar afirmației privind existența unei „armate de 2.000 de angajați”
Structura de personal este subdimensionată, nu supradimensionată, MIPE ( Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene) se confruntă cu un deficit sever de personal, semnalat oficial în:
Raportul Curții de Conturi nr. 200275/13.02.2025
Raportul nr. 220648/28.06.2024
Raportul nr. 1521/12.03.2024
Aceste cateva exemple de documente oficiale arată un grad mare de incarcare erori de sistem , responsabilitatea proceselor de gestionare a fondurilor europene si dedicarea profesionistilor din MIPE pentru a obtine rezultate in ciuda tuturor greutatilor.
2. Contrar afirmației ”Şi-au impus în salariu un stimulent de fonduri europene”
Salariile sunt reglementate legal și finanțate din fonduri europene.
Angajații MIPE NU își stabilesc singuri veniturile.
Sporurile și stimulentele menționate:
-sunt acordate prin Legea 490/2004, OUG 133/2021, OUG 119/2024 – acte emise de Guvernul României;
-sunt în majoritate finanțate din proiecte europene, de la aderarea României la UE, cu scopul explicit de a atrage și menține profesioniști în sistemul public, asa cum recomanda in repetate randuri Comisia Europeana.
Aceste majorări salariale nu sunt un „exces”, ci o condiție funcțională a absorbției fondurilor europene.
3. Contrar afirmației ”Au ajuns să aibă salariile cu 110% mai mari decât în sistemul public în general.”
Veniturile angajatilor MIPE sunt publice și pot fi verificate de orice cetățean, se pot face analize comparative cu alte sectoare din cadrul familiei ocupationale Fonduri Europene, cu grad similar de complexitate si raspundere juridica, tinand cont ca MIPE este ministerul de gestiune si control la nivelul Romaniei , fiecare angajat gestionand sute de proiecte , nu 2-4 proiecte ca in alte institutii, mediul privat, primarii, consilii judetene, are multe sarcini care exced fisei postului, într-un ritm intens și adesea nesustenabil. Toate acestea sunt mentionate in Rapoartele de Audit
Angajatul MIPE răspunde cu bunurile proprii conform OM in vigoare, raspunde în fața Autorității de Audit, Corpul de Control al Guvernului, Curții de Conturi, Comisiei Europene.
Salariile angajaților pot fi verificate direct prin declarațiile de avere publicate anual, în conformitate cu legislația în vigoare.
O analiză oficială în 2024 a plasat MIPE pe locul 17 în topul instituțiilor publice centrale după nivelul veniturilor salariale.
Program de lucru este adesea extins, fiind necesare ore suplimentare, inclusiv în weekend, fără compensare financiară sau recuperare efectivă pentru finalizarea sarcinilor de serviciu;salarii neindexate cu rata inflației, în ciuda scăderii continue a puterii de cumpărare.
Limitarea accesului la venituri complementare
Funcționarii publici nu pot desfășura alte activități în paralel cu funcția publică (conform legislației privind conflictul de interese). Mai mult, angajații MIPE:
sunt asimilați în mod eronat cu familia ocupațională „administrativ”, deși activitatea lor are si specific tehnic, economic și juridic;
semnează anual declarații de pantouflage, prin care își asumă interdicții post-angajare privind ocuparea de posturi în instituții sau companii legate de activitatea desfășurată.
Aceste prevederi funcționează ca o clauză de neconcurență de facto, în sensul art. 21 și 22 din Codul Muncii. Prin urmare, considerăm că angajații MIPE ar trebui să fie compensați conform art. 21 alin. (3), cu cel puțin 50% din media veniturilor brute ale ultimelor 6 luni, pentru o perioadă de până la 2 ani de la încetarea contractului (conform art. 22 alin. (1).
. Contrar afirmației premierului ”că asta n-ar fi fost o problemă dacă apelurile la toate proiectele erau lansate pe fonduri europene, absorbţia PNNR era la un nivel deosebit, proiectele care au fost depuse erau analizate şi toată absorbţia era în grafic”.
România – rezultate reale în absorbția fondurilor
Contrar afirmației că activitatea MIPE este deficitară, datele oficiale arată:
-79% din alocarea UE pentru politica de coeziune are apeluri deschise;
-15.982 proiecte au fost depuse, depășind 146% din alocarea UE;
-5.622 contracte de finanțare semnate;
-România este pe locul 2 în UE ca volum al fondurilor atrase în 2025 (4,7 miliarde euro = 15,2% absorbție), peste media europeană de 11%.
MIPE este minister coordonator PNRR, programul este implementat de toate ministerele, nu doar de MIPE, iar orice întârziere nu poate fi atribuită acestei instituții. Absorbtia este de 33% din alocare (locul 17 din 25 state membre), datorită, în principal, lipsei unor decizii politice, care a condus la neîndeplinirea unor reforme-cheie, care aveau alocate sume de sute de milioane de euro (ex.: legea pensiilor speciale, operaționalizarea efectivă a AMPIP, aplicarea principiilor de bună guvernanță în unele companii de stat).
În măsura în care Guvernul actual continuă să trateze cu dispreț drepturile și interesele legitime ale lucrătorilor și până la identficarea unor soluții echitabile, Federația PUBLISIND și BNS vor continua protestele din Planul de acțiune.
Refuzăm să decontăm exclusiv noi, angajații din România, urmările risipei și incompetenței guvernelor care s-au succedat.