Sindicatul MIPE NORMALITATE trage un semnal de alarmă cu privire la măsurile luate de actuala coaliție de guvernare, măsuri care sunt împotriva recomandarilor Comisiei Europene, organism care plătește salariile angajaților instituției.

În ciuda eforturilor de la nivel european de a păstra profesionistii în sistem și de a creste absorbtia, clanul Bolojan sacrifică elementul central pe care s-a bazat construcția fiecărei execuții bugetare în România de la momentul aderării la Uniunea Europeană și până în prezent.

Astfel, ne dovedește încă odată că suntem îndreptățiți să afirmăm că ”reforma” voievodului de la Oradea este strict pentru ”fraierii” care n-au protecție politică.

Redăm alăturat petiția sindicaliștilor din MIPE, în speranța că instituțiile europene vor da dovadă de discernământul care lipsește clasei politice din România:

După cum cunoașteți, ne aflăm într-un moment de maximă intensitate în ceea ce privește absorbția fondurilor europene în România: ultimul an de implementare efectivă a instrumentului MRR și jumătatea actualei perioade de programare în ceea ce privește Politica de Coeziune.

Sindicatul reprezentativ din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – „MIPE -Normalitate” se află în situația de a face cunoscută presiunea exercitată în prezent de măsurile arbitrare prevăzute în proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, aprobat de Guvernul României în data de 4 iulie 2025, asupra personalului implicat în sistemul de management și control a fondurilor europene. După cum știți, de o capacitate administrativă adecvată depind atât accelerarea implementării investițiilor (în cazul Politicii de Coeziune), cât și îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate (în cazul PNRR). Nevoia de capacitate administrativă este una semnificativă în condițiile suprapunerii a două perioada de programare cât și implementarea PNRR, această nevoie fiind resimțită atât la nivelul sistemului de management cât și de către beneficiari. În plus, fondurile europene asigură și sustenabilitatea bugetară, întrucât, subliniem, acestea au constituit elementul central pe care s-a bazat construcția fiecărei execuții bugetare în România, de la momentul aderării la Uniunea Europeană.

Reamintim faptul că, în anul 2009, în contextul crizei economice și financiare, Comisia Europeană a agreat susținerea din Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) 2007-2013 a creșterii salariale acordată personalului din cadrul sistemului de coordonare, gestionare și control al Instrumentelor Structurale în baza Legii nr.490/2004 privind stimularea financiară a personalului, demers care a contribuit la menținerea acordării majorării salariale pe fondul crizei economice, situație similară cu cea din prezent.

Mai mult, pe parcursul anului 2014, Ministerul Fondurilor Europene a negociat cu Comisia Europeană posibilitatea rambursării în integralitate a salariilor pentru personalului din sistemul de coordonare, gestionare și control al Instrumentelor Structurale din POAT 2007-2013, coroborat cu uniformizarea nivelului de salarizare pentru toate autoritățile de management și organismele intermediare, astfel încât să se asigure o capacitate administrativă corespunzătoare pentru gestionarea acestor fonduri.

Măsura sprijinirii sistemului de gestiune a fondurilor europene a fost continuată în următoarele perioade de programare. Astfel, raportul de evaluare privind implementarea Programului Operațional Asistență Tehnică 2014-2020, realizat în 2023, scoate în evidență faptul că prin rambursarea costurilor salariale din asistență tehnică s-a contribuit la îmbunătățirea stabilității angajaților și la creșterea performanțelor individuale. Datorită unui nivel adecvat de salarizare a fost diminuată migrarea resursei umane, fenomen care a afectat grav funcționarea sistemului de gestionare a fondurilor europene în perioada de programare 2007-2013.

Cu toate acestea, legislația națională (Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare) a creat inechități salariale semnificative, salariul de bază fiind situat la un nivel inferior față de cel al personalului din cadrul altor autorități și instituții publice ale administrației publice centrale care nu gestionează fonduri europene.

În acest context legislativ defavorabil, Guvernele României au recunoscut succesiv punctele slabe privind capacitatea administrativă, inclusiv prin asumarea în negocierile cu CE a Foii de parcurs la nivel național pentru consolidarea capacității administrative în perioada de programare 2021-2027. Astfel, prima măsură asumată în cadrul documentului strategic menționat se referă în mod prioritar la „asigurarea resurselor umane suficiente și competente” prin „asigurarea unui sistem de salarizare atractiv pentru a menține personalul cu experiență și expertiză din structurile sistemului de management și control al fondurilor europene (SMC).”

În plus, asigurarea resurselor necesare, astfel cum acestea au fost agreate prin sistemul de management și control al fiecărui program finanțat din fonduri europene rămâne un imperativ, întrucât orice modificări la nivelul capacității administrative ar afecta eficiența și eficacitatea activității, ulterior fiind necesară o reevaluare a sistemului pentru a se evita  un eventual risc în implementarea proiectelor.

Prin pachetul de măsuri promovat în această prerioadă de către Guvernul României, se prevede o ajustare semnificativă a veniturilor funcționarilor publici care gestionează fonduri europene, respectiv: diminuarea sporului de condiții vătămătoare (adoptată prin OUG nr. 36/2025), reducerea majorării salariale de 50%, cuprinsă în salariul de bază și cea a cuantumului stimulentelor. Pe lângă aspectul penalizator al unei categorii de funcționari care contribuie, de peste 20 de ani, prin activitatea lor specifică, complexă, la dezvoltarea economică a României, măsurile preconizate de către Guvern afectează în mod drastic securitatea financiară a acestora, cu consecințe negative atât asupra calității vieții, cât și a muncii prestate, crescând riscul de migrare a personalului, concomitent cu scăderea gradului de absorbție și a impactului fondurilor europene, domeniu declarat ca unul vital de toate forțele politice.

De asemenea, din cauza  caracterului discreționar și permanent  al  reducerilor de venituri adresate unei singure categorii de funcționari publici, respectiv cei implicați în gestionarea fondurilor europene, impactul riscă să fie unul negativ, inclusiv la nivelul propriei percepții a funcționarilor, a opiniei publice, a beneficiarilor și a altor categorii de funcționari, consecințele posibile și probabile fiind: scăderea încrederii, a nivelului de atractivitate a domeniului gestionării fondurilor europene, a prestigiului pe care această categorie de funcționari îl are încă datorită rezultatelor obținute,

În plus, ajustările semnificative prevăzute prin modificările propuse de către Guvern ar putea conduce, prin efectele induse, la reevaluarea criteriilor cheie privind capacitatea sistemului de management și control de către Comisia Europeană și, în cazul constatării unor deficiențe privind funcționarea efectivă a acestora, ar putea avea ca efect întreruperea termenului de plată sau chiar suspendarea plăților. Interesul contribuabilului european riscă să fie afectat în contextul în care calitatea procesului de implementare specific sistemului de management va fi definitoriu afectat negativ de reducerea motivației, a capacității și a personalului într-un final.

În acest context, solicităm sprijinul Comisiei Europene pentru a sublinia situația de o deosebită gravitate ce ar decurge urmare diminuării drepturilor salariale ale personalului implicat în gestionarea fondurilor europene. Astfel, prin adoptarea proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, care afectează resursa umană și capacitatea administrativă a tuturor actorilor implicați în domeniu, există un risc major de a obține un rezultat contrar obiectivului declarat, cu impact negativ asupra angajamentelor asumate de către Guvernul României, în mod deosebit, cele privind reducerea deficitului bugetar.

În concluzie, pentru a evita efectele negative la nivel administrativ, fiscal-bugetar și al sistemelor de management si control al fondurilor europene, ce ar decurge prin adoptarea pachetului de măsuri ce prezintă un caracter coercitiv și discriminatoriu evidente, dorim să supunem atenției și sprijinului dumneavoastră, în interesul unui management partajat eficient și echilibrat al fondurilor europene între România și Comisia Europeană următoarele propuneri în vederea susținerii personalului MIPE:

  1. Păstrarea nivelului actual al remunerării pentru personalul implicat în managementul și controlul fondurilor europene și implicit eliminarea din proiectul de lege a tuturor articolelor care vizează această categorie;
  2. Crearea statutului și familiei ocupaționale distincte în cadrul viitoarei Legi a Salarizării, asumate de România ca jalon în PNRR, pentru recunoașterea acestei categorii distincte de personal, a competențelor, a rolului și a contribuției sale la dezvoltarea economică și socială a României.

 

Cu deosebită considerație,

 

SINDICATUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI DIN

MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE

MIPE-NORMALITATE