Legea-cadru 153/2017 este în vigoare doar pentru unii (și încă din 2018) dar suspendată pentru ceilalți. Anul 2022 era anul în care aplicarea etapizată trebuia să ia sfârșit astfel încât coeficienții prevăzuți în grile pentru anul 2022 precum și cuantumurile salariilor de bază/funcție, sa devină aplicabile. 2023 ar fi fost anul în care salariile de bază/funcție s-ar fi calculat prin multiplicarea coeficienților cu valoarea (dinamică) a salariului minim brut (3000 lei în 2023). După 2 ani de suspendare a legii-cadru (2021-2022) întreruptă de o mică plată de restanțe pe final de 2022 (1/4 din diferențele rămase), Guvernul a avut de luat o decizie pentru 2023. Ar fi putut debloca total legea-cadru, însă, având în vedere creșterea substanțială a salariului minim (împinsă și de directiva europeană recent adoptată) această variantă avea un impact financiar consistent. Fie decideau că se acordă tuturor cel puțin salariile pentru anul 2022 prevăzute de legea-cadru dar și acest impact a fost considerat mare.

Astfel încât au ales să critice legea în vigoare (că ar genera inechități) și au decis o variantă gândită pentru menajarea bugetului și anume acordarea acelei majorări de 10% pentru toți bugetarii dar în limitele salariilor prevăzute pentru anul 2022. Prin urmare, cei care se aflau deja „pe grilă” nu au văzut nimic din această creștere, iar cei care mai aveau de încasat diferențe pentru aplicarea legii-cadru au primit creșterile integral sau parțial. Cei care au beneficiat de creșteri integral, cu acest procent de 10% s-au apropiat foarte mult de salariile din 2022, dar există și situații în care, de majorarea de 10% nu s-a beneficiat integral pentru că a fost atins nivelul salariului de bază/funcție din 2022. Astel de situații de aplicare parțială a majorării au fost identificate în Poliția Penitenciară de exemplu.

Atingerea grilei din 2022 ar indica necesitatea aplicării integrale a legii, dar angajatorii aplică prioritar OUG 168/2022 care nu permite aplicarea legii 153/2017 efect care ar aduce mutații profunde în sistemul de salarizare al respectivilor angajați (nu neapărat în bine dacă este să menționăm ca legea nu mai prevede majorări salariale pentru munca suplimentară ci un spor inclus în plafonul general de maxim 30% – situație valabilă pentru familia ocupațională apărare națională, ordine publică și securitate națională). Prevederile citate mai jos limitează aplicarea legii de salarizare în vigoare, astfel încât cei care, prin acordarea majorării de 10%, ating nivelul din 2022, se opresc acolo fără alte efecte adiacente, indiferent cât din această majorare a putut fi încasată.

OUG 168/2022 – Articolul I

(1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

(5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Prin urmare, varianta aleasă de Guvernul Ciucă pentru 2023 are un impact mic comparativ cu cel generat de aplicarea legii. Deși diferențele rămase de acordat nu mai sunt deloc mari ulterior creșterii de 10% a salariilor de bază/funcție, nu aceste diferențe sunt preocuparea Guvernului ci faptul ca aplicarea integrală a salarizării adoptate de Parlament în 2017 ar atrage și alte efecte în plan financiar dacă este să menționăm doar faptul că procentul de maxim 30% de sporuri ar trebui calculat la noile salarii de bază/funcție, în care intră și noile gradații. În prezent sporurile din sectorul bugetar sunt plafonate la nivelul anului 2009 și la baza de calcul de atunci!

Singura pată de culoare în tot acest peisaj gri ar fi deblocarea (parțială) a unui element din seria de drepturi plafonate începând cu anul 2009 și anume salariul de grad în familia ocupațională apărare națională. Actualizarea salariului de grad la jumătate din valoarea reală, se produce pentru prima dată în ultimii 13 ani iar creșterea nu intră în calcului diferențelor restante pentru aplicarea legii-cadru (dreptul nu face parte din salariul de funcție). Ramân deci restante diferențele până la aplicare Legii 153/2017, sporurile plafonate la anul 2009, normele de hrană și echipare de asemenea plafonate precum și alte drepturi care se acordă la valoarea din 2009 (ex: decont chirie). De ce spunem ca „rămân restante”? Pentru că exact asta intenționează Guvernul Ciucă sub paravanul PNRR. Să șteargă toată situația actuală resetând totul de la zero cu o nouă lege de salarizare construită pe principii negociate cu Banca Mondială care a oferit consultanță Guvernului României… pe bani grei. O informare cu privire la aceste aspecte, precum si câteva detalii care ne-au parvenit pe durata consultanței, găsiți aici.

Președintele PUBLISIND a solicitat în cursul săptămânii trecute Președintelui Blocului Național Sindical să verifice în relația cu Ministrul Muncii stadiul proiectului noii legi-cadru privind salarizarea bugetarilor, pe care, în conformitate cu jalonul specific din PNRR, Guvernul trebuie să o adopte în trimestrul 2 al anului curent. Ministrul Muncii ne transmite că la acest moment se află în derulare discuții între Ministerul Muncii și celelalte ministere sau instituții care formulează deja diferite propuneri, în majoritate reprezentând opinia conducerii respectivelor instituții și nu rezultatul unui dialog cu partenerii sociali neimplicați încă în dezbateri. Peste aproximativ două săptămâni proiectul se va finisa și va fi inițiat dialogul cu partenerii sociali (confederații și federații în special). Președintele BNS a cerut Ministrului Muncii ca la întâlnirile care se vor organiza cu organizațiile sindicale, să participe și reprezentanții instituțiilor în scopul armonizării unor propuneri comune. Ministrul Muncii a agreat sugestia și ne așteptăm să o pună în practică.

PUBLISIND recomandă tuturor sindicatelor afiliate să își seteze propriile priorități pe domenii de activitate, care să fie transmise, centralizate si armonizate într-o politică generală a federației în materie salarială care se va transmite și Blocului Național Sindical. Pentru susținerea propunerilor noastre în interesul sindicatelor afiliate, Federația PUBLISIND este pregătită să declanșeze acțiuni de protest și a solicitat BNS organizarea unor întâlniri cu Ministrul Finanțelor, Ministrul Muncii, Ministrul Justiției și Ministrul Afacerilor Interne. Suntem sinceri când afirmăm că nu ne așteptăm la nimic bun de la un Guvern care vrea să șteargă restanțe datorate bugetarilor ca să justifice bani cheltuiți prin PNRR. Primele proteste se profilează începând cu 24 martie (familia ocupațională apărare națională). Atașăm totodată, spre exemplificare pentru setarea priorităților pe domenii o minută redactată de grupul de lucru pe salarizare din cadrul CSM (în mod similar probabil procedează și alte instituții – suntem interesați câte dintre acestea au inițiat discuții cu sindicatele din domeniu):