Intalnire PUBLISIND – Ministrul Muncii 7 mai 2018. Asistenta sociala – ruda mai saraca a sanatatii?

//Intalnire PUBLISIND – Ministrul Muncii 7 mai 2018. Asistenta sociala – ruda mai saraca a sanatatii?

Desi ambele sectoare de activitate (asistenta sociala si sanatate) sunt comasate intr-o singura familie ocupationala, din perspectiva salariala, atunci cand este sa analizam veniturile efective, asistenta sociala este tratata distinct, neprioritar. Pe prioritatea, asumata guvernamental, de a opri exodul cadrelor medicale in afara tarii, majoritatea efortului bugetar este directionat pentru indeplinirea acestui deziderat.

Nu numai ca in asistenta sociala salariul din 2022 ramane de atins exact in 2022, in timp ce in cadrul aceleiasi familii ocupationale, restul salariatilor l-au atins deja. Mai mult decat atat, mult asteptata Hotarare de Guvern 153/2018 privind sporurile pentru conditii de munca in sanatate/asistenta sociala a generat diminuari salariale in medie de 800 lei pentru aproximativ 10.000 de salariati din… asistenta sociala! Adica exact la cei cu veniturile cele mai mici.

Privind mai atent in interiorul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului, vedem cum acestea sunt scindate dupa mai multe criterii cu efecte in plan salarial. Exista personalul medical din asistenta sociala care a urcat la nivelul salarial din 2022 pentru a pastra in sistem aceasta categorie de personal altfel existand riscul de plecare in sectorul santate. Apoi exista functiile care nu se regasesc in grilele legii-cadru si care sunt salarizate de Consiliile judetene iar pe ultima treapta din punct de vedere al veniturilor avem… asistenta sociala cu toate functiile prevazute in grila corespunzatoare a legii-cadru.

Un cadru medical dintr-un DGASPC are un salariu net mediu de 6000 de lei, fochistii sau spalatoresele sar pe alocuri de 4000 de lei (in functie de importanta si bugetul judetelor) iar profesionistii din asistenta sociala (asistenti sociali, psihologi, infirmiere, educatori, kinetoterapeuti etc) raman cel mai prost salarizati din institutiile respective, chiar sub nivelul muncitorilor necalificati (care se ocupa de zootehnie, bucatarie, cladiri etc), intre 2000-3500 lei. Noi nu vom milita niciodata pentru scaderea salariilor vreunei categorii de angajati. Toti trebuie sa aiba venituri decente.

Insa vom milita contra discriminarii si a impartirii unei familii in rude bogate si sarace, in smecheri si fraieri. Din HG 153/2018, asa cum am mai informat, a disparut o sintagma (centrele fara cazare) care a atras pierderi salariale. Nimeni, nici macar ministrul muncii, nu stie cine este autorul acestei modificari care s-a produs exact inainte de trimiterea spre aprobare in guvern, dupa ce a fost consultat Consiliul economic si social. Nu s-a avut in vedere acest efect in niciuna dintre dezbaterile pe proiectul de HG. Nimeni nu-si asuma si nu explica modificarea cu pricina.

Cu aceste doua principale probleme in capul listei, am solicitat intalniri cu cei doi ministri de resort. Exista permanenta controversa a apartenentei sectorului asistenta sociala care functioneaza undeva pe un teren al nimanui intre consiliile judetene care au calitatea de ordonator principal de credite si care stabilesc salariile pentru functiile care nu se regasesc in grile, si respectiv intre Ministerul Muncii care nu are nici calitatea de ordonator si nici de angajator in raport cu DGASPC-rile insa are un rol de coordonare metodologica, pe linie profesionala, prin anumite instrumente si structuri. Pe langa CJ-uri si MMJS, mai apare si rolul Ministerului Sanatatii care emite HG-ul privind sporurile pentru conditii de munca. Intra asistenta sociala si MS nu exista nicio punte sau conexiune profesionala insa printr-un act emis recent, MS a scazut salariile din asistenta sociala!

De aminitit, pe aceasta linie a apartenentei incerte, si faptul ca, atunci cand Federatia PUBLISIND (reprezentativa la nivel de sector) a solicitat negocierea contractului colectiv pentru asistenta sociala, am fost indrumati catre Uniunea Consiliilor Judetene care ne-a raspuns ca partenerul pentru negociere nu poate fi decat Ministerul Muncii. Nimeni nu isi asuma rolul de partener social, de parte in negociere, iar legislatia nu ajuta in acest sens. La solicitarile noastre de intalnire, primul a raspuns Ministrul Muncii, dna Lia Olguta Vasilescu, organizand intalnirea de luni 7 mai 2018, iar la Ministerul Sanatatii a fost deja anuntata o intalnire pe data de 10 mai 2018 la ora 11,00 pentru dezbaterea Anexei 9 din HG 153/2018.

La intalnirea de luni, PUBLISIND a participat cu o echipa formata din presedintele federatiei si doi presedinti de sindicate din domeniul asistenta sociala – Dumitru Moldovan (Sindicatul Unirea din DGASPC Cluj) si Nicolae Pasare (Sindicatul Salariatilor din DGASPC Gorj / vicepresedinte PUBLISIND – domeniul asistenta sociala). Echipa MMJS a inclus, pe langa doamna ministru, sefi de structuri din minister, cu atributii pe linie.

Toate problemele mentionate mai sus au fost reluate in detaliu de echipa PUBLISIND, primind reactii punctuale din partea Ministrului Muncii. Referitor la HG 153/2018 Ministrul Muncii a mentionat ca se va repune, de urgenta, in dezbatere cu sindicatele  Anexa 9, in scopul corectarii rapide a disfunctiilor aparute (intalnirea a fost deja setata de MS asa cum am mentionat mai sus). Cat despre problema diferentelor salariale enorme in cadrul acelorasi institutii, dar mai grav, chiar in cadrul echipelor care se ocupa de aceleasi cazuri (consilii consultative, echipe multidisciplinare, echipe de recuperare-reabilitare), Doamna Vasilescu a admis ca cel putin diferentele salariale determinate functiile prevazute sau neprevazute in grila legii-cadru, trebuie eliminate.

Insa pentru aceasta sunt doar doua solutii posibile: fie toate functiile intra pe grila (iar asta poate genera diminuari in unele judete), fie toate functiile din grila trec in sarcina CJ. Aceasta din urma varianta vine cu un posibil recul. Daca in judetele cu bugete mai consistente unde poate si forta sindicala este mai mare, sunt sanse de cresteri salariale, in judetele cu bugete mai mici sau in zonele cu sindicalizare slaba, nu exista perspective clare de crestere salariilala. Problema va fi analizata, sens in care Ministrul Muncii a propus echipei PUBLISIND sa transmita o solicitare de modificare a legislatiei in punctele care au generat aceasta inechitate.

Stefan Teoroc

(foto/de la stanga la dreapta: Nicolae Pasare, Lia Olguta Vasilescu, Dumitru Moldovan, Stefan Teoroc)

By |2018-05-09T09:32:40+00:00mai 9th, 2018|Articole si informari|Comentariile sunt închise pentru Intalnire PUBLISIND – Ministrul Muncii 7 mai 2018. Asistenta sociala – ruda mai saraca a sanatatii?