La intalnirea din data de 26 mai 2026 a Ministrului Muncii cu confederatiile sindicale, Presedintele BNS Dumitru Costin a facut urmatoarele recomandari si propuneri in interventia sa:

La reuniunea la care am participat din partea BNS impreuna cu Presedinte PUBLISIND Stefan Teoroc si vicepăresedintele BNS Mircea Burlacu, am solicitat, în principal, următoarele aspecte:

În primul rând, am cerut clarificarea unui calendar al întâlnirilor. De asemenea, am solicitat participarea reprezentanților Băncii Mondiale pe tot parcursul acestui proces de consultare, având în vedere că aceștia trebuie să ofere feedback, fiind cei care au contribuit la elaborarea proiectului de lege.

Totodată, s-a acceptat ca la procesul de consultare să participe atât federațiile reprezentative, cât și organizațiile nereprezentative, prin intermediul confederațiilor. A existat o dispută pe acest subiect, întrucât unii doreau excluderea unor familii ocupaționale sau a unor reprezentanți ai acestora, pe motiv că nu aveau reprezentativitate.

Un alt aspect asupra căruia am insistat a fost pregătirea unui amendament sau a unor amendamente la lege, în zona dispozițiilor finale și tranzitorii, pentru constituirea unei unități de asistență tehnică la nivelul Ministerului Muncii. Această structură ar urma să asiste ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite pe perioada procesului de evaluare și reîncadrare a personalului, conform noii grile de salarizare.

Ideea este de a evita interpretarea eronată a legii de către structurile de resurse umane din instituțiile publice, precum și eventualele aplicări abuzive, care, din păcate, reprezintă o practică întâlnită în România. Cu alte cuvinte, să evităm situațiile în care încadrarea se face discreționar, după criterii subiective, de tipul: „îl cunosc pe acesta și îl încadrez așa” sau „pe celălalt îl încadrez altfel”.

Prin urmare, este necesară o unitate tehnică de sprijin care să asiste instituțiile în aplicarea legii. De asemenea, am solicitat ca pe site-ul Ministerului Muncii să fie creată o secțiune dedicată, unde să poată fi transmise solicitări de clarificare privind aplicarea legii, indiferent dacă acestea vin din partea angajatorilor, a organizațiilor sindicale sau a salariaților care doresc să verifice anumite informații.

Scopul acestui mecanism este asigurarea unui tratament unitar în aplicarea prevederilor legale, tocmai pentru a evita abuzurile, interpretările neunitare și situațiile care pot conduce ulterior la acțiuni în instanță sau la încadrări abuzive.

Cel mai important lucru solicitat de noi, cei de la BNS, a fost facilitarea accesului la întregul pachet de informații care a stat la baza elaborării proiectului de lege de către consultant.

În mod concret, am solicitat acces la metodologia menționată în fișa de reformă dedicată noii legi a salarizării în sectorul bugetar. Metodologia reprezintă elementul definitoriu pe baza căruia consultantul a construit atât proiectul de lege, cât și ierarhiile pe familii ocupaționale.

Am solicitat, de asemenea, toate evaluările realizate pe parcursul procesului de consultanță, până la livrarea produsului final la care am avut acces în urmă cu aproximativ trei săptămâni.

Totodată, am cerut cifrele și proiecțiile macroeconomice, pentru că trebuie să putem explica oamenilor pe care îi reprezentăm ce se va întâmpla concret cu veniturile lor.

Ni s-a spus că, în situația în care, în urma reîncadrării conform noii grile de salarizare, se va constata că veniturile recalculate — salariul de bază plus sporurile care mai rămân — sunt mai mici decât veniturile aflate în plată în prezent, va exista acel venit de tranziție.

Acest venit de tranziție ar urma să însoțească persoana respectivă și să dea efect declarațiilor politice făcute de Ilie Bolojan, de fostul ministru al muncii și de actualul ministru al muncii, potrivit cărora nimeni nu va pierde la venitul salarial.

Accesul la cifrele multianuale este esențial. Ai văzut că se menționează că aceste venituri de tranziție vor exista până în anul 2031. Trebuie să putem răspunde oamenilor, în urma procesului de recalculare a drepturilor salariale, dacă venitul lor salarial va rămâne pe loc un an, doi ani sau chiar până în 2031. Vor exista, în mod evident, astfel de întrebări.

De asemenea, am punctat două elemente cu caracter general din proiectul de lege, pe care le-am comunicat ca fiind în analiză și asupra cărora vom reveni cu opinii.

Primul element vizează venitul de tranziție. Am solicitat clarificarea definirii acestui concept, care apare în premieră într-un act normativ din România, precum și clarificarea aplicabilității sale. În forma actuală, proiectul de lege generează vulnerabilități în aplicare, impredictibilitate și nu acoperă toate situațiile care pot apărea în practică.

Spre exemplu, trebuie clarificat ce se întâmplă cu venitul de tranziție în situația în care persoana respectivă avansează într-o altă poziție ierarhică. Îl pierde sau nu? Sunt aspecte care trebuie lămurite. Din punctul nostru de vedere, aceasta reprezintă o problemă majoră.

A doua problemă majoră este cea legată de indicatorii de performanță. Ambele elemente sunt concepute deficitar, iar redactarea lor juridică este problematică.

În ceea ce privește indicatorii de performanță, se pune inclusiv întrebarea dacă asemenea elemente ar trebui să fie reglementate în legea salarizării sau, dimpotrivă, în actele normative care reglementează activitatea fiecărei familii ocupaționale: legea educației, legislația din domeniul sănătății, Codul administrativ sau alte acte normative specifice.

În opinia noastră, cele două elemente menționate pot ridica inclusiv probleme de neconstituționalitate. Există riscul să se creeze un haos în întregul cadru legislativ.

La un moment dat, unul dintre colegi a menționat că este preferabil să pierdem 700 de milioane de euro decât să mergem mai departe cu un act normativ prost redactat, care riscă să genereze costuri uriașe pentru România, prin zeci de mii sau chiar sute de mii de litigii ce pot apărea după punerea în aplicare a noii legi.

Nu mai vorbesc despre riscul major de neconstituționalitate.

Pe elementele pe care le-am menționat, reamintesc că Pîslaru mi-a cerut explicit să continuăm analiza juridică, urmând ca și ei să facă același lucru. Pe de altă parte, mi-a cerut să le transmitem în scris textul propus pentru acea unitate tehnică ce ar urma să asiste ordonatorii de credite în aplicarea legii.

Dumitru Costin – Presedinte BNS