COMUNICAT DE PRESĂ

22 martie 2019 – MITING LA GUVERNUL ROMÂNIEI

Grefierii ies și rămân în stradă pe termen nedeterminat

Miting contra injustiției sociale

Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial, în solidar cu:

Sindicatul SindJust Bihor, Sindicatul Grefierul Alba și Sindicatul Dreptatea Vrancea, organizații sindicale care reprezintă 75% din personalul auxiliar de specialitate, personalul conex și personalul contractual din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, afiliate la Federația PUBLISIND (federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate Administrație publică), membră a Blocului Național Sindical și în colaborare cu

Asociația Grefierilor din România, organizație profesională a personalului auxiliar de specialitate, constituită la nivel național din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari și grefieri registratori din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, au declanșat forme de protest pe perioadă nedeterminată, respectiv:

  1. În săptămâna 11-15 martie 2019, protest la nivel național, în cadrul instanțelor și parchetelor în care funcționează personalul auxiliar de specialitate și conex prin purtarea unei banderole albe;
  2. 2. Refuzul muncii suplimentare in instanțe și parchete, începând cu data de 18 martie 2019 (generează blocaje in activitate in maxim 10 zile; funcționarea sistemului judiciar și activitatea instanțelor și parchetelor depinde de munca suplimentară);
  3. Miting de amploare (1500 de participanti) în fata Guvernului României, pe data de 22.03.2019*, orele 11:00-13:00, urmat de alte acțiuni de protest, organizate împreună cu Federația PUBLISIND, pe termen nedeterminat, până la soluționarea revendicărilor.

* Mitingul, declarat pentru data de 15 martie 2019, a fost reprogramat pentru data de                      22 martie 2019 întrucât Primăria Municipiului București a refuzat avizarea pe criterii de acțiuni organizate în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului U.E.

 

Membrii organizațiilor noastre sindicale – personalul auxiliar de specialitate – reprezintă cea mai numeroasă categorie din sistem, aproximativ 8000 de persoane și este formată din grefieri, grefieri-arhivari, grefieri-registratori, grefieri statisticieni, grefieri documentariști și specialiști IT și personal conex – agenți procedurali, aprozi și șoferi.

În România anului 2019, au ajuns să-și asume sindicatele și angajatii, pro-bono, incapacitatea guvernelor, a miniștrilor si a echipelor acestora, care s-au succedat de-a lungul timpului, de a recunoaste dezastrul din sistemul de justiție si de a gasi solutii.

Problemele acestui sistem nu sunt de ieri, de azi. Doar că se acutizează în loc să se îndrepte.

Drept dovadă, pe parcursul anilor 2016-2018, grefierii au fost mai vocali ca niciodată și chiar au adoptat forme de protest în stradă, cum a fost mitingul organizat în fața Ministerului Justiției din anul 2016, protestele spontane din anul 2017 și chiar greva japoneză din februarie 2018.

Chiar dacă în urma acestora s-au peticit unele probleme, acestea nu au primit rezolvări decât superficiale și de suprafață.

Sindicatele grefierilor au dat întotdeauna eficiență dialogului social și au încercat mai mereu să se comportăm ca adevărați profesioniști și nu au adoptat măsuri de forță decât ca ultimă formă de transmitere a nemulțumirilor și de încercare a rezolvării problemelor.

Prin urmare, de mai bine de 3 ani de zile, încercăm pe calea dialogului social să atragem atenția factorilor de decizie despre problemele cu care ne confruntăm, volumul de activitate și necesitatea suplimentării corespunzătoare a schemelor de personal, condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, necesitatea elaborării unui nou statut pentru profesie care să recunoască atribuțiile efective ale grefierilor, precum și noi regulamente interne care să corespundă realităților din instanțe și parchete, toate acestea transpuse într-o salarizare corespunzătoare, dar, mai ales, unitară.

Drept răsplată, am fost aruncați ca o minge de ping-pong între Ministerul Justiției și Ministerul Muncii și Justiției Sociale, concecința fiind, evidentă: nerezolvarea problemelor.

Ne-au mai ramas premierul, presedintele și instituțiile europene. Dar inainte sa le cerem si lor sprijinul ne-am decis sa arătăm ca suntem relevanti. Si fermi. De acum, sprijinul va fi cerut din stradă.

Anticipăm mesajul MJ: ”proiectul de statut este gata” și ”salarizarea este de competența ordonatorilor de credite” sau ”MJ nu este angajatorul grefierilor” precum și mesajul MMJS ”responsabili cu aplicarea legii sunt angajatorii, ministerul muncii nu are pârghii legale pentru a verifica aplicarea legii și trebuie găsită susținere la MJ”.

Însă, tocmai asta este și problema noastră, a grefierilor: Suntem angajații nimănui, nimeni nu vrea să ne adopte! Avem 36 de angajatori, care fie nu aplică, fie aplică neunitar legea. Ne-am săturat, vrem un singur angajator!

În tot acest timp, protocoale secrete, numirile și revocările din funcții cheie, modificări ale legilor justiției, au fost subiecte care au ținut prima pagină a ziarelor sau prime-time news-ul televiziunilor, fără a se ține cont de faptul că Justiție nu înseamnă doar magistrați – judecători și procurori și fără a fi tratate cu adevărat principalele probleme din sistem, cum ar fi:

  • subfinanțarea cronică, atât sub aspectul resurselor materiale, dar, mai ales sub cel al resursei umane;
  • volumul de muncă în continuă creștere, ca urmare tocmai a modificărilor legislative;
  • zecile de mii de ore suplimentare efectuate la nivel național și neplătite sau compensate cu timp liber corespunzător;
  • specificul activității de judecată sau de urmărire penală, cu ședințe sau anchete care știi la ce oră încep, însă nu știi și când se termină;
  • aparatura uzată și condițiile de muncă inumane și degradante, birouri fără lumină naturală și suprapopulate și lipsa materialelor necesare desfășurării activității în condiții optime;
  • resursa umană și capacitatea acesteia de a se intregra, din mers, într-un sistem în continuă schimbare, lipsa timpului necesar pentru pregătire profesională, dar, mai ales pentru odihnă și viață personală.

Și toate astea pentru un act de justiție imparțial și cu celeritate…

Pasivitatea factorilor de decizie – timp de 14 ani de zile s-a refuzat adoptarea unui nou statut al profesiei, iar timp de 10 ani de zile d