În ultimele două luni am văzut un atac fără precedent la adresa bugetarilor, instrumentat de către Guvernul Cîţu cu scopul vădit de a crea disensiuni şi vrajbă între angajaţii din mediul privat şi cei din mediul public. Declaraţiile lansate conform cărora angajaţii din privat au de suferit din cauza salariilor bugetarilor, că nu există performanţă în sectorul public, că sunt zeci de sporuri aberante sau că se impun reduceri de personal, au făcut ca societatea să fie dezbinată şi să uite de faptul că Guvernul României nu are capacitatea de a identifica soluţii pentru marile investiţii, pentru accesarea fondurile europene cu care preşedintele României s-a lăudat sau că nu au găsit soluţii pentru a colecta mai mulţi bani la bugetul de stat de la marii contribuabili pentru care Românie este un veritabil paradis fiscal.
Iar în lipsa capacităţii Guvernului de a fi eficient, evident că toată atenţia s-a îndreptat spre zona cheltuielilor publice, pentru că nu-i aşa, e mai uşor să tai din buget decât să găsesşti soluţii de a creşte bugetul. La fel ca în 2009, bugetarii sunt sacrificaţii de serviciu pentru impotenţa Guvernului de a respecta o Lege a salarizării pe care şi actualele partide din coaliţie au votat-o în 2017. Gargara ieftină cu scoaterea din context a unor sporuri sau facilităţi pe care le au sub 1% din totalul bugetarilor este o altă acţiune meschină de a prezenta trunchiat sistemul bugetar. În realitate, toate anomaliile salariale, veniturile aberante de peste 15.000 lei sau cele de 10-15.000 euro din companiile de stat aparţin de fapt clientele politice care şi-a inflitrat pe funcţii importante şi bine plătite lipitorii de afişe, amantele, odraslele sau membrii de partid.
Politica fiscal-bugetară dusă de premierul Cîţu nu a fost supusă unei dezbateri publice prin care să se asigure în primul rând transparenţă dar şi consultarea, pentru a ne asigura că bugetul disponibil este cheltuit eficient. Nu a existat o dezbatere în interiorul fiecărui minister cu partenerii de dialog social, aşa cum a cerut şi Comisia Europeană. De altfel, sintagma dialog social nici măcar nu se regăseşte în programul de guvernare a echipei lui Cîţu, aspect care afectează grav principiile democraţiei şi a statului de drept.
Iar deciziile Guvernului, de reducere a cheltuielilor bugetare sunt în contradicţie directă cu recomandările venite de la una dintre cele mai importante instituţii internaţionale, aşa cum este Fondul Monetar Internaţional. Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, în luna ianuaire a acestui an, în cadrul Forumului economic anual Gaidar din Rusia, a insistat pe necesitatea creşterii cheltuielilor bugetare pentru a ajuta la redresarea economiilor afectate de pandemie: „În ceea ce priveşte politicile din acest moment, foarte neobişnuit pentru FMI, începând deja din martie am tot spus: vă rog cheltuiţi. Cheltuiţi cât de mult puteţi, apoi cheltuiţi chiar mai mult. Continui să susţin măsurile adecvate fiscale şi de politică monetară pentru a proteja economia de colaps, într-o perioadă în care restricţiile impuse afectează atât producţia cât şi consumul„.
Directorul general al FMI a mai precizat că statele lumii ar fi trebuit să înveţe o lecţie preţioasă pe durata crizei economice de acum 12 ani, iar aceea este că prin măsuri de austeritate, nu facem altceva decât să amânăm agonia şi să depăşim mai greu criza financiară. Este esenţial ca în astfel de momente, cheltuielile publice să fie cât mai mari, asta însemnând şi dezgheţarea salariilor, pentru că acestea se întorc în economie şi au menirea de a sprijini mediul de afaceri prin creşterea producţiei şi a consumului. Iată că această recomandare din partea aceleiaşi instituţii care în 2009 ne spunea să reducem drastic din cheltuieli, iar noi am tăiat imediat 25% din salariile bugetarilor, recunoaşte că a fost o greşeală pe care nu mai trebuie să o repetăm.
Echipa Federaţiei PUBLISIND
