Federația PUBLISIND atrage atenția asupra riscurilor generate de proiectul aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București din 2 aprilie 2026, care prevede reorganizarea prin comasare a mai multor instituții de cultură, inclusiv desființarea personalității juridice a CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București.

CREART funcționează neîntrerupt în sistemul public de cultură al Capitalei din anul 1957 și face parte din rețeaua națională a așezămintelor culturale, organizată potrivit OUG nr. 118/2006, infrastructură publică prin care statul român implementează politicile de protejare a patrimoniului cultural imaterial.

Instituția a funcționat succesiv sub denumirile Casa Creației Populare a Capitalei, Centrul de Îndrumare a Creației Populare și Mișcării Artistice de Masă, Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare al Municipiului București, Centrul Tradiției și Creației Populare, devenind astăzi CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, continuitatea sa fiind documentată arhivistic de aproape 70 de ani.

Prin activitatea sa, instituția asigură cercetarea și documentarea culturii tradiționale, sprijinirea creatorilor și meșteșugarilor, promovarea patrimoniului cultural românesc, susținerea programului național „Tezaur Uman Viu”, colaborarea cu Ministerul Culturii, precum și promovarea patrimoniului cultural imaterial în programe naționale și internaționale, contribuind direct la aplicarea Convenției UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, ratificată de România prin Legea nr. 410/2005.

Potrivit Federației PUBLISIND, includerea CREART într-un proiect de comasare administrativă ridică probleme serioase atât din perspectiva rolului instituțional al acesteia, cât și a cadrului legal aplicabil reorganizării instituțiilor publice de cultură. Legislația recentă prevede în mod explicit exceptarea instituțiilor culturale de interes local de la astfel de măsuri administrative.

Printre evenimentele majore organizate de CREART — prezentate mai jos cu titlu exemplificativ, instituția derulând anual un portofoliu extins de programe culturale dedicate patrimoniului cultural imaterial și creației contemporane — se numără unele dintre cele mai importante manifestări dedicate tradiției și identității culturale din București, cu participare anuală de sute de mii de persoane.

Astfel, Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în București”, ajuns la 15 ediții, reunește anual aproximativ 70.000 de participanți și este organizat în preajma Sărbătorii de Sânziene și a Zilei Iei, element de patrimoniu cultural imaterial inclus în patrimoniul UNESCO.

De asemenea, evenimentul „Tradiții și Flori de Sărbători”, dedicat sărbătorilor pascale, atrage anual aproximativ 80.000 de vizitatori și aduce laolaltă meșteșugari și producători tradiționali din întreaga țară, contribuind la promovarea patrimoniului cultural românesc autentic.

Un reper major în agenda culturală a Capitalei este Târgul de Crăciun București, organizat în Piața Constituției, care atrage anual aproximativ 1.000.000 de vizitatori, reunind peste 500 de meșteri populari, artiști plastici și creatori din toate zonele etnografice ale României, inclusiv laureați ai titlului Tezaur Uman Viu acordat de Ministerul Culturii.

Totodată, programul IEsc – Urban, Contemporan, Românesc reprezintă o platformă culturală dedicată publicului tânăr, cu aproximativ 25.000 de participanți anual, contribuind la conectarea patrimoniului tradițional cu expresiile artistice contemporane.

Prin aceste programe, CREART asigură nu doar conservarea patrimoniului cultural imaterial, ci și transmiterea lui către publicul larg și către noile generații, într-un cadru instituțional stabil și recunoscut la nivel național.

Desființarea personalității juridice a unei instituții componente a rețelei naționale a așezămintelor culturale ar crea un precedent administrativ cu impact asupra întregului sistem public de conservare a patrimoniului cultural imaterial organizat la nivel local și județean în România.

Federația PUBLISIND semnalează, de asemenea, că promovarea proiectului nu a fost precedată de o consultare reală a organizației sindicale reprezentative, deși legislația dialogului social prevede în mod explicit această obliație în cazul reorganizărilor instituționale cu impact asupra salariaților.

Instituțiile de cultură nu sunt structuri administrative interschimbabile într-o organigramă, ci componente esențiale ale infrastructurii culturale publice construite în timp, cu rol în conservarea identității culturale și în susținerea creatorilor.

În acest context, Federația PUBLISIND solicită reanalizarea proiectului aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București și eliminarea CREART din lista instituțiilor propuse spre comasare.

Protejarea patrimoniului cultural imaterial reprezintă o responsabilitate publică și o obligație instituțională a autorităților administrației publice locale.