Creșterea vârstei de pensionare = deces în activitate!
Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL și Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare SNPP – afiliate la Federația PUBLISIND și Blocul Național Sindical – se opun modificarii Legii pensiilor militare ca angajament instituit prin ordonanta de urgenta initiata de MDLAP privind reducerile de cheltuieli bugetare, fara consultarea partenerilor sociali din sistemul de aparare nationala si fara o fundamentare reala, respectiv materializarea economiilor aduse la bugetul de stat in anul 2026.
Propuneri de modificare a proiectului de OUG (se sutin la nivel CES)
Comunicatul comun EUROPOL – SNPP
Raportat la scopul declarat al proiectului de ordonanță de urgență, respectiv încadrarea în ținta de deficit bugetar pentru anul 2026, precizam faptul ca măsura privind modificarea sistemului pensiilor militare nu produce niciun impact bugetar pentru anul în curs. Această intervenție legislativă nu se concretizează într-o diminuare efectivă a cheltuielilor bugetare ale instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, întrucât eventualele efecte financiare s-ar produce exclusiv în viitor, la momentul deschiderii drepturilor de pensie. Prin urmare, includerea acestei măsuri într-un act normativ fundamentat pe necesitatea reducerii imediate a cheltuielilor este lipsită de coerență economică și de fundamentare reală.
Nu au existat consultări reale și efective cu organizațiile sindicale reprezentative din sistemul de aparare nationala, ordine publiga si siguranta nationala cu privire la posibilitatea sau imposibilitatea reducerii cheltuielilor bugetare cu 10%. În lipsa unui dialog social autentic, nu se poate susține că soluția modificării pensiilor militare a fost analizată ca ultimă alternativă, după epuizarea altor opțiuni de optimizare bugetară. O astfel de abordare contravine principiilor transparenței decizionale și ale consultării partenerilor sociali.
În contextul deficitului de personal înregistrat în ultimii ani, care depășește 20% la nivelul tuturor institutiilor din sistemul de aparare nationala, Guvernul a realizat deja economii bugetare semnificative prin suspendarea concursurilor si neocuparea posturilor vacante. Polițiștii si politistii de penitenciare aflați în activitate au asigurat îndeplinirea atribuțiilor corespunzătoare și pentru cele aproximativ 20.000 de posturi neocupate in MAI si respectiv 3000 in Politia Penitenciara (la care se adauga minim 5000 conform standardelor), ceea ce înseamnă că salariile aferente acestor funcții au reprezentat, în fapt, economii consistente la buget. În aceste condiții, este inechitabil ca aceeași categorie profesională să suporte suplimentar consecințele unor măsuri restrictive.
Măsura creează o evidentă discriminare în raport cu celelalte categorii de personal bugetar. Reducerea cu 10% a cheltuielilor bugetare pentru alte domenii operează strict pentru anul 2026, având caracter temporar, în timp ce modificarea condițiilor de pensionare pentru polițiști si politistii de penitenciare produce efecte permanente și ireversibile asupra carierei și drepturilor acestora. Aplicarea unui tratament diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, contravine principiului egalității în fața legii.
Orice discuție privind modificarea vârstei minime de pensionare trebuie purtată exclusiv în contextul existenței unor garanții ferme din partea statului referitoare la asigurarea unui nivel corespunzator al conditiilor de munca astfel incat speranța medie de viață a personalului vizat sa fie comparabila cu cea a altor categorii profesionale. Specificul activităților din politie si din Politia Penitenciara presupune expunere constantă la stres, riscuri fizic și psihice, factori care influențeaza negativ viata si sanatatea angajatilor, diminuand semnificativ speranta de viata. În lipsa unor măsuri compensatorii adecvate, majorarea vârstei de pensionare reprezinta o măsură disproporționată.
Având în vedere specificitatea profesiei, care a determinat instituirea unor interdicții, incompatibilități și restrângeri ale unor drepturi fundamentale, orice modificare a condițiilor de pensionare trebuie să fie însoțită de o reevaluare a acestor limitări. În ipoteza în care statul intenționează să alinieze condițiile de pensionare ale polițiștilor si politistilor de penitenciare la cele ale altor categorii de bugetari, este necesar ca și aceste categorii de salariati să beneficieze de drepturi similare, inclusiv dreptul la grevă, dreptul de a desfășura activități în sectorul privat, dreptul de a deține și administra societăți comerciale, dreptul la liberă exprimare deplină, dreptul de a face parte din partide politice si asa mai departe.
Reforma pensiilor militare trebuie să înceapă prin eliminarea inechităților salariale care persistă în sistem de aproximativ 15 ani, și nu prin restrângerea suplimentară a drepturilor personalului. Ulterior, pot fi analizate măsuri de stimulare a personalului care îndeplinește condițiile de pensionare, în vederea menținerii acestuia în activitate. O astfel de abordare ar putea genera economii bugetare reale, întrucât acordarea unui procent suplimentar de 5% la drepturile salariale ale unui polițist sau politist de penitenciare cu experiență este semnificativ mai puțin costisitoare decât plata integrală a salariului unui nou angajat care îi ia locul după pensionare, la care se adaugă costurile de formare și integrare profesională.
EUROPOL si SNPP considera ca, in raport cu gravitatea acestor măsuri propuse in lipsa unui dialog social real, se impune organizarea, în perioada următoare, a unei consultări la nivel național în rândul polițiștilor si politistilor de penitenciare, în vederea adoptării unor forme de protest cu largă participare, care pot avea ca efect blocarea sau afectarea semnificativă a activității instituționale, în limitele legii!
