Pe 2 februarie 2018 grefierii au protestat si au transmis un mesaj public. Se opun diminuarilor salariale care au devenit evidente cu putin timp inainte de data primului salariu din 2018. Din pacate relatia cu angajatorii dar si cu ordonatorul principal de credite (Ministerul Justitiei) este absolut neclara in planul modificarilor salariale si fiscale active din 2018.

Inainte de protest,  sindicatele constituite din grefieri, afiliate PUBLISIND, s-au adresat Ministerului Muncii, prin intermediul federatiei, semnaland problemele. Raspunsul ministerului facut public in seara zilei de 2 februarie, dupa protestele grefierilor, atinge mai multe aspecte salariale care au produs tensiuni, iar referitor la grefieri, include o justificare penibila care plaseaza raspunderea pe reprezentantii grefierilor care nu ar fi sesizat problemele salariale. Click pe imaginile de mai jos pentru a vedea sesizarea PUBLISIND (2 feb 2018), precum si reactia MMJS (2 feb 2018 – seara).

                  

Miniciunica cu privire la lipsa semnalarilor transmise de noi doare chiar mai putin decat lipsa de interes. Chiar in comunicatul postat pe 2 februarie, Ministerul Muncii arata clar ca are cifrele si ca stie exact situatia. Mai mult, a urmarit deliberat producerea ei. Nu este singura situatie de acest tip, din Romania. Asa-zisa „justitie sociala” care „indreapta inechitati salariale” nu urmareste sa creasca salariile mici ci sa le tamponeze pe cele care frizau prea indraznet decența. De fapt, pe cele mici le-au crescut! Chiar cu 25%. Concomitent le-au si scazut cu 22,5%. Iar principiul conform caruia „nimeni nu pierde” a fost omis deliberat transformandu-se cam in „nimeni nu castiga dar foarte multi pierd”.

Cine nu poate primi majorari pentru ca depaseste salariul din 2022, nu numai ca pierde tot ce este in plus fata de grila, dar nu este scutit nici de contributiile plasate generos in sarcina exclusiva a angajatilor. Pentru un calcul corect al salariilor din grila (anul 2022), in vederea comparatiei cu salariile in plata si dupa caz, a plafonarii acestora la valorile din grila, nu trebuie omis insa faptul ca sumele prevazute in grila sunt la gradatia zero si trebuie adunate cu gradatia pe care o va avea fiecare salariat in 2022 (!) calculata in trepte: intai se aplica gradatia 1 rezultand noul salariu de baza / apoi se aplica gradatia 2 la salariul de baza rezultat dupa aplicarea gradatiei 1 si rezulta un nou salariu de baza / si tot asa pana la ultima gradatie / totalul procentual pentru vechimea maxima (gradatia 5) fiind de 24,5 % si nu 22,5% cat ar rezulta daca adaugam simplu doar procentele gradatiilor, intre ele.

Ecuatia gradatiei (maxime):

7,5% + 5% + 5% + 2,5% + 2,5% = 22,5% este formula gresita (pentru ca fiecare gradatie aplicata genereaza UN NOU SALARIU DE BAZA).

1,075 x 1,05 x 1,05 x 1,025 x 1,025 = 1,245  adica o crestere de 24,5% (ex: 100 lei x 1,245 = 124,5 lei) este formula corecta (gradatia 5, maxima)!

Pe algoritmul de mai sus putem identifica impactul exact al fiecarei gradatii (aplicare succesiva):

  1. gradatia 1: 7,5% crestere
  2. gradatia 2: 1,075 x 1,05 = 1,128 adica 12,8% crestere
  3. gradatia 3: 1,075 x 1,05 x 1,05 = 1,185 adica 18,5% crestere
  4. gradatia 4: 1,075 x 1,05 x 1,05 x 1,025 = 1,214 adica 21,4% crestere
  5. gradatia 5: 1,075 x 1,05 x 1,05 x 1,025 x 1,025 = 1,245 adica 24,5% crestere

Daca angajatorii ar calcula corect, conform algoritmului susmentionat, gradatia din 2022 (!) adaugand-o la salariul de baza din 2022, poate multe dintre situatiile de diminuari salariale nu s-ar mai constata in practica. Insa Ministerul Muncii nu trimite astfel de instructiuni care ar genera poate impact bugetar chiar daca si ceva mai multa pace sociala, dar in primul rand legalitate, aia care este! Greselile sau abuzurile angajatorilor vor produce efecte in plan salarial dar mai ales actiuni in plan procesual si evident sindical.