Se pare că doar PNRR și jaloanele puternic finanțate din plan au putut fi de natură a împinge către modificarea celebrei moșteniri a cuplului Băsescu-Boc din anul 2011, respectiv Legea dialogului 62/2011. BNS dar și celelalte confederații se chinuie de ani de zile să schimbe actul normativ, dar fără succes. Restricțiile la negocieri, conflicte și greve au fost menținute cu orice preț de guvernanți mânați de interese și interesați de protejarea capitalului. Actul normativ publicat astăzi nu este doar o simplă modificare ci chiar prevede abrogarea vechii legi care a fost astfel înlocuită cu Legea nr. 367/2022 urmând în scurt timp adoptarea unei noi HG privind stabilirea sectoarelor de activitate pentru negocierile colective, HG prin care actualele sectoare se vor fărâmița (este termenul cel mai potrivit) pentru a facilita negocierile; rămâne de văzut dacă mecanismul chiar va funcționa.

Referitor la Legea nr. 367/2022, semnalam o serie de noutăți pe care le aduce în planul dialogul social din România, ca urmare a analizei efectuate de BNS, cu precizarea că actul normativ intră în vigoare pe 25 decembrie (la 3 zile de la publicare) urmând să primească cât de urgent o primă serie de… modificări prin OUG, așa cum s-a convenit și în ultima ședința a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social – CNTDS (PNRR nu a permis nicio amânare a adoptării legii, astfel încât s-a găsit acest compromis).

LIBERTATE SINDICALA

  1. Se introduce notiunea de “LUCRATOR” in ce priveste dreptul de a adera la sindicat;
  2. Pot fi sindicalizati, pe langa lucratorii cu contract de munca sau raport de serviciu, si alte categorii de luctratori precum:
  • Lucratori cu raport de munca;
  • Lucratori independenti;
  • Membrii cooperatori si agricultorii;
  • Somerii – au dreptul sa ramana sau sa se afilieze unui sindicat constituit dar nu vor fi luati in calcul la obtinerea reprezentativitatii.
  1. Se poate forma sindicat cu 10 angajati/lucratori din aceeasi unitate sau 20 angajati/lucratori din unitati diferite
  2. Se introduce obligativitatea invitarii la sedintele consiliului de administratie a sindicatului reprezentativ sau a unui reprezentant ales de sindicate (in absenta sindicatului reprezentativ), in cazul discutarii unor probleme de interes profesional sau social.
  3. Se introduce obligativitatea ca in unitatile in care nu exista sindicat angajatorul sa organizeze sesinuni de informare la cererea federatiilor sindicale din sector si cu invitarea acestora.
  4. Obligativitatea ITM de a elibera o copie a CCM oricarui salariat interesat din unitate – la cerere

REPREZENTATIVITATE

  1. Reprezentativitatea la nivel de sector se reduce de la 7% la 5%,
  2. Reprezentativitea la nivel de unitate se reduce de la 50% plus unu la 35%, cu specificarea ca in cazul in care intr-o unitate sunt doua sindicate cu 35% se poate incheia CCM si fara semnatura unuia dintre ele daca celalalt face dovada ca are 50% plus unu din membrii de sindicat (suprareprezentativitate),
  3. Se introduce posibilitatea Federatiei de a obtine reprezentativitate la nivel de unitate direct, daca sindicatele afiliate au impreuna numarul de 35% din salariati.
  4. Se introduce explicit posibilitatea Federatiei de a fi reprezentativa in mai multe sectoare/grupuri de unitati/unitati,
  5. Reprezentantii lucratorilor raman numai in situatia in care in unitate nu exista nici un sindicat si se introduce procedura explicita de alegere a acestora, precum si interdicitia de a fi alesi ca reprezentanti persoane care asigura reprezentarea administratiei in raportu cu angajatii/lucratorii sau care participa la decizie

NEGOCIERE COLECTIVA

  1. Se introduce obligativitatea negocierii la nivel de unitate cu peste 10 salariati sau la nivel de sector de activiate,
  2. Se reintroduce Contractul Colectiv la nivel National
  3. Se introduce posibilitatea initierii negocierii de catre oricare dintre partenerii sociali in situatia in care nu exista incheiat contract la nivelul respectiv,
  4. dacă nu există sindicate constituite la nivelul unității, de către reprezentanții angajaților/lucrătorilor aleși prin votul a jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitate și mandatați special în acest scop, cu respectarea dispoziţiilor art. 58 alin. (2);

Practic forma propune o discriminare sindicala pe criterii de afiliere.

CINE PARTICIPA LA NEGOCIERE

  1. LA NIVEL DE UNITATE
  • de către organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative din unitate;
  • la solicitarea şi în baza mandatului sindicatelor nereprezentative din unitate şi afiliate, de către federaţia sindicală la care acestea sunt afiliate și care au în unitate un număr de membri care reprezintă cel puțin 35% dintre angajații/lucrătorii unității;
  • de către toate sindicatele nereprezentative legal constituite la nivel de unitate şi neafiliate la federații sindicale din sectorul de negociere colectivă;
  1. LA NIVEL DE GRUP DE UNITATI
  • Federatiile reprezentative in grup,
  • Sindicatele reprezentative in unitatile din grup,
  • Federatiile reprezentative in sector la cererea sindicatelor din grup.
  1. LA NIVEL DE SECTOR
  • Federatiile reprezentative in sectorul de activitate;
  • Confederatiile patronale sau sindicale reprezentative la nivel national.

NOTA:

La nivel de sector vor fi notificate sa participa si unitatile in care partea sindicala are reprezentare si care nu sunt reprezentate pe parte patronala.

  1. LA NIVEL NATIONAL
  • Confederatiile patronale sau sindicale reprezentative la nivel national.

APLICABILITATEA CONTRACTELOR

  1. LA NIVEL DE UNITATE – tuturor angajatilor unitatii
  2. LA NIVEL DE SECTOR:
  • In prima faza – angajatorilor reprezentati la negociere sau cei care au aderat ulterior in mod volunar,
  • In a doua faza – in cazul in care salariatii unui angajator sunt reprezentati la negociere de Federatia sindicala, iar angajatorul nu este reprezentat, Federatia poate cere angajatorului sa adere la contract in maxim 10 zile de la formularea cereri, in caz de refuz fiind indreptatita sa declare greva pe procedura speciala simplificata,
  • In a treia faza – contractul poate fi extins la nivelul intregului sector prin HG cu avizul CNT, daca reprezentarea pe parte patronala este peste 35% din efectivul salariatilor din sector,

Obs BNS – în varianta publicata – LA EXTINDEREA CONTRACTULUI DE SECTOR – A trecut forma ministerului care a impus conditia ca unitatea careia se doreste sa i se impuna contractul colectiv sectorial sa fi participat la negocierea colectiva Art.126 g) dacă angajatorul refuză să adere la contractul/acordul colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă în condiţiile art. 99 alin. (3), deşi a participat la negocieri. Practic nu este vizata nici o speta, pentru ca daca angajatorul participa la negociere colectiva fie semneaza contractul (si nu mai avem cazul aderarii la contract), fie nu semneaza (si atunci nu avem ce extinde pentru ca nu avem contract).

  1. LA NIVEL NATIONAL:
    1. In prima faza – tutuor angajatorilor reprezentati de partea patronala,
    2. In a doua faza – contractul poate fi extins la nivelul national prin HG cu avizul CNT, daca reprezentarea pe parte patronala este peste 20% din efectivul salariatilor,

GREVA

  1. Se poate organiza greva pe durata contractului pentru nerespectarea colectiva a unor drepturi din CCM, cu conditia sa se fi inceput un litigiu in instanta asupra acestora iar instanta sa nu se fi pronuntat in max 45 de zile. Colectiv inseamna:
    • 10 salariati la unitatile intre 20-100 de salariati;
    • 10% salariati la unitatile intre 100-300 de salariati;
    • 30 salariati la unitatile peste 300 de salariati.
  2. Se poate face greva pe durata contractului in cazul contractului multianual, pentru clauzele ce s-a convenit a fi renegociate anual,
  3. Se poate face greva pe durata contractului in cazul negocierii la un alt nivel de negociere (ex: se poate face greva sectoriala inclusiv in unitatile in care existe inregistrate contracte la nivel de unitate),
  4. Se poate organiza greva impotriva politicii sociale si economice a Guvernului daca efectele politicii au condus la diminuari ale unor drepturi recunoscute prin contractele/acordurile colective, pe baza unei proceduri speciale reglementate in lege,
  5. Se poate organiza greva de solidaritate, organizata de sindicat afiliat aceleiasi federatii, cu lista cu semnaturi – cel putin 35% din angajatii din unitatea unde se organizeaza greva de solidaritate, cu anuntul prealabil catre angajator cu 48 de ore inainte si dureaza doar 1 zi.
  6. Greva se declansaza de organizatia sindicala indreptatita sa participe la negociere, dupa finalizarea concilierii, care este obligatorie pentru toate grevele, mai putin greva de solidaritate,
  7. Greva se declansaza cu hotararea organizatiei sindicale reprezentative, sau, in cazul organizatiilor nereprezentative, cu acordul a 1/4 din salariatii unitatii.
  8. Se introduce impartirea grevelor in NELEGALA si NECONFORMA:
  • Greva nelegala – daca este declarata pentru alte motive decat cele prevazute de lege
  • Greva neconforma (lipsa conformarii in termen duce la negalitate) – poate fi conformata astfel:
    1. Din oficiu de catre organizator,
    2. In termen de 24 de ore de la sesizarea neconformitatii prin adresa transmisa catre organizatia sindicala de catre angajator,
    3. In cazul in care nu au fost primele doua ipoteze in fata instantei de judecata intr-un eventual proces

Obs BNS – în varianta publicata – LA RASPUNDEREA PENTRU GREVA – A trecut o forma in care aparea textul initial; desi in raport se propunea eliminarea, iar ministerul a mers pe verianta nr.2 a BNS (textul taiat), a trecut forma intitiala fara a fi dezbatuta in comisie. Art.169 (2) În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegală, instanţa, la cererea celor interesaţi, poate obliga organizatorii grevei şi angajaţii/lucrătorii participanţi la greva ilegală la plata despăgubirilor, doar daca greva continua dupa declararea acesteia ca viand ilegala

De asemenea A FOST ELIMINATA COMPLET PROCEDURA PENTRU CONFLICTUL INDIVIDUAL DE MUNCA – Desi exista o procedura in acest sens in Codul muncii, aceasta este incomplete. Principalul efect este ca – litigiile de munca nu se mai judeca la TRIBUAL ci la JUDECATORIE, cu o serie de efecte subsecvente semnificative legate de administrarea actului de justitie