Cu toate că analogia pare exagerată, prin trecerea creșelor din cadrul structurilor de asistență socială în subordinea Ministerului Educației, raportat la lipsa unor condiții minimale și standarde care să ne asigure că serviciile oferite copiilor vor fi în măsură să asigure dezvoltarea lor și siguranța pe durata șederii în creșă, putem spune că în viitor, din cauza lacunelor noului HG nr. 566/2022 ne vom putea afla în situația în care vor fi repartizați 1-2 angajați la zeci de copii pe care vor trebui să îi gestioneze.

Trecerea creșelor la Ministerul Educației declanșează tăieri de venituri de până la 40% pentru personalul de îngrijire, dar și un val de demisii. În  Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară aprobată prin  Hotărârea de Guvern nr. 1252/2012 (act normativ abrogat), era prevăzut un Normativ estimativ cu privire la structura de funcții din creșă, dar în prezent  HG nr. 566/2022  nu mai stabilește un raport angajat/copil, deci nu există o normare a personalului din creșe raportat la numărul de copii. Singura excepție o avem în cazul educatorului puericultor, dar care este pe cale de dispariție în condițiile în care azi, în România, mai avem doar 2-3 clase pe an de educatori puericultori.

În traducere liberă, dacă până la momentul în care creșele făceau parte din cadrul sistemului de asistență socială aveam un număr indicat de lege privind standardele minime de personal necesar numărului de copii înregistrați, și implicit calitatea serviciilor era ridicată, acum, după trecerea creșelor la Ministerul Educației, copii vor avea cel mai mult de suferit din cauza lipsei personalului și a inexistenței unui „standard”.

De exemplu, la Cluj, părinții, după ce au conștientizat impactul devastator asupra calității serviciilor din creșele care vor funcționa sub autoritatea Ministerului Educației, au formulat zeci de petiții prin care au cerut clarificări, modificarea actului normativ incident și stabilirea unor condiții minimale de funcționare a creșelor, cel puțin la nivelul la care s-au situat până în prezent. Mai mult, angajații creșelor au amenințat cu demisii în masă după ce li s-a propus „neoficial” să fie încadrați din infirmieri în îngrijitori, cu consecința evidentă a diminuării salariale.

Deficiențele HG-ului nr. 566/2022 promovat de Ministerul Educației sunt atât de multe încât prin intermediul Federației PUBLISIND am solicitat prorogarea termenelor de aplicare și modificări semnificative menite să aducă claritate și legalitate în privința modului de aplicare. În acest sens, am arătat faptul că invocarea de către Ministerul Educației a Ordinului nr. 3264/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de încadrare a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic în casele corpului didactic și Notificarea nr. 44990/28.12.1999  nu se poate realiza pentru simplul motiv că acesta cadru normativ nu este aplicabil personalului din învățământul antepreșcolar.

Mai mult, desuetudinea acestor acte cu caracter normativ este evidentă în condițiile în care Ordinul nr. 3264/1999 a fost emis în baza și executarea prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995 și a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, abrogate de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

 

Chiar și în situația în care am forța intenția de aplicare a Ordinului nr. 3264/1999, ne-am lovi de următoarele impedimente:

  1. Criteriile de normare din cuprinsul ordinului nu au avut în vedere serviciile specifice unei creșe, cu excepția serviciilor de educație timpurie;
  2. În ceea ce privește copiii antepreșcolari, normarea personalului specific, potrivit Ordinului nr. 3264/1999, se făcea de către Ministerul Sănătății;
  3. La data publicării Ordinului, creșele se aflau în subordinea Ministerului Sănătății iar legiuitorul nu avea în vedere reglementarea unităților de educație timpurie;
  4. Potrivit prevederilor legale aplicabile situației expuse, din Legea educației naționale 1/2011, doar Ministerul Educației este abilitat să emită actul normativ de normare a funcțiilor didactice auxiliare.

De asemenea organigramele „noilor” creșe, ca unități de învățământ cu personalitate juridică nu vor fi avizate dacă în structurile sale se vor regăsi actualele funcții ale creșelor „tradiționale”, fiind limitate doar la posturile prevăzute de art. 33 din HG nr.566/2022. Sunt necesare lămuriri suplimentare cu privire la funcțiile care pot fi stabilite în organigrama unei creșe, și nu se regăsesc în actualul context, pentru a nu discuta de o acțiuni lăsată la voia întâmplării când ne referim la ”Structura orientativă a personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar”.

În privința altor disfuncționalități generate de noul act normativ, amintim:

  • lipsa precizărilor cu privire la posibilitatea de finanțare a drepturilor salariale în cazul în care fondurile asigurate de Ministerul Educației nu sunt suficiente pentru plata indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță pentru personalul din creșe de către autoritatea locală, adică indemnizația de hrană precum și voucherele de vacanță pentru personalul din creșe, dacă sunt incluse în costul mediu sau obligația de plată revine  angajatorului, din bugetul asigurat de Consiliul Local;
  • lipsa unor precizări referitoare la educatorii puericultori angajați în prezent în creșă, dar care nu îndeplinesc cerințele de studii prevăzute din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ci sunt absolvenți de liceu care au urmat cursuri de educator, educator specializat care au parcurs în tematică și module de educație timpurie/antepreșcolară;
  • lipsa unui normativ de personal și intenția clară de diminuare a cheltuielilor cu salariile va duce la scăderea standardelor de calitate prin serviciile oferite în creșă dar cel mai îngrijorător, la reducerea gradului de siguranță a copiilor la grupe. Practic, vom avea un infirmier la o grupa de 15-20 copii care va trebui să se ocupe de toate activitățile specifice;
  • se dorește transformarea posturilor de infirmieri în îngrijitori, inclusiv posturile ocupate, fapt care încalcă prevederile legale. Posturile de infirmieră sunt indispensabile, deoarece în practică, participă direct alături de educatoare şi asistentă medicală la formarea deprinderilor elementare de igienă la copii, la programele de stimulare afectivă, de stimulare psihomotorie şi de limbaj infirmierele sunt cele care suplinesc la grupă educatorul în toate activitățile desfășurate de către acestea și participă activ în activitățile grupei alături de educator.
  • lipsa prezenței asistentei medicale, indispensabilă copiilor antepreșcolari, dar și a psihologului, necesar în evaluarea dezvoltării copiilor și în identificarea precoce a problemelor de ordin psiho-patologic, va crea vulnerabilități greu de anticipat;

Față de aceste aspecte, dar și celelalte deficiențe sesizate de către colegii noștri, Federația PUBLISIND a trimis mai multe memorii la Ministerul Educației, comisiile de specialitate din Parlament, dar și Avocatului Poporului.

Echipa Federației PUBLISIND