Discriminarea, hărțuirea și dreptul la demnitate au fost introduse în Codul Muncii, potrivit unor modificări recente promulgate de Klaus Iohannis.

Decizia a fost luată după ce, în anul 2018, într-o fabrică de confecții din România, un patron și-a umilit angajatele, iar ITM nu a putut să-l sancționeze.

Amenzile sunt cuprinse între 1.000 lei și 20.000 lei.

”Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, discriminare prin asociere, hărțuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată, este interzisă”, stipulează legea.

Constituie discriminare directă orice act sau faptă de deosebire, excludere, restricție sau preferință care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.

”Constituie discriminare indirectă orice prevedere, acțiune, criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea unei persoane față de o altă persoană în baza unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (2), în afară de cazul în care acea prevedere, acțiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim și dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporționale, adecvate și necesare. Hărțuirea constă în orice tip de comportament care are ca scop sau ca efect lezarea demnității unei persoane și duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator”, potrivit legii promulgate de președinte.

Regăsiți aici textul integral: