Burnout-ul este o stare de epuizare emotionala, mentala si adesea fizica, provocata de stres prelungit sau repetat. Desi este cel mai adesea cauzata de probleme la locul de munca, poate aparea si în alte domenii ale vietii, care tin de viata personala (parentingul, ingrijirea persoanelor bolnave, relatiilor).
Potrivit unui raport publicat in „Institute for Quality and Efficiency in Health Care”, termenul„ burnout ”a aparut în anii 1970, fiind introdus de psihologul american Herbert Freudenberger. El l-a folosit pentru a descrie consecintele stresului sever si ale idealurilor ridicate în profesiile de „ajutor”, iar în zilele noastre, termenul evoluand si fiind analizat/dezbatut in profunzime.
Burnout-ul nu este doar un rezultat al muncii excesive sau al jongleriei cu prea multe sarcini, desi ambele joaca un rol important. Cinismul, depresia si letargia, care sunt caracteristice epuizarii, apar cel mai adesea atunci când o persoana nu controleaza modul în care se desfasoara o activitate, la locul de munca sau acasa, ori i se cere sa îndeplineasca sarcini care intra în contradictie cu propriile valori.
Daca ne rezumam insa la concept, in contextul vietii profesionale, il gasim definit ca fiind un tip special de stres legat de munca – o stare de epuizare fizica sau emotionala, care implica, de asemenea, un sentiment de irealizare si de pierdere a identitatii personale.
Organizatia Mondiala a Sanatatii, a introdus recent acest sindrom in Clasificarea internationala a maladiilor ca fenomen ocupational (care serveste drept baza pentru stabilirea tendintelor si statisticilor in domeniul sanitar), insa nu este clasificat ca afectiune medicala, considerandu-se ca alte afectiuni (cum ar fi depresia), ar fi in spatele acestei epuizari.
Burnoutul poate fi generat in urma unor procese de lucru fundamentale defectuoase, in urma unui feedback slab al activitatii, sau in urma blocajelor in comunicare, a asteptarilor nerealiste stabilite. Sau pur si simplu, a incapacitatii individului de a incetini sau de a se opri.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, „Burn-out-ul este un sindrom conceptualizat ca rezultat al stresului cronic la locul de munca care nu a fost gestionat cu succes. Se caracterizeaza prin trei dimensiuni:
- sentimente de epuizare sau epuizare a energiei
- cresterea distantei mentale fata de locul de munca sau sentimentele de negativism sau cinism legate de locul de munca
- eficacitate profesionala redusa”
Acest sentiment de… hai sa-i spunem epuizare totala, nu poate fi identificat concret, prin analize medicale, insa poate fi depistat chiar de noi, prin aparitia mai multor simptome. Printre acestea, am putea aminti:
- Lipsa entuziasmului la locul de munca
- Lipsa depunerii efortului la locul de munca
- Diminuarea performantei
- Aparitia unei epuizari totale
- Aparitia unor afectiuni fizice relevante (insomnie, durere in piept, dureri de cap, palpitatii la inima)
Prin urmare, este foarte recomandat sa fim atenti la noi, la propriile asteptari, la motivatiile pe care le avem si la sentimentele pe care le traim atunci cand intreprindem ceva. Si bineinteles, este de preferat sa nu lasam un loc de munca solicitant sa ne submineze sanatatea.
