Comisia vrea o legislație mai suplă. Sindicatele se tem de efectele secundare
Comisia Europeană pregătește o revizuire a cadrului numit „Better Regulation”, adică setul de reguli după care sunt pregătite și evaluate politicile și actele legislative europene.
Pe scurt, aici se stabilește cum se fac evaluările de impact, cum sunt analizate costurile și beneficiile unei propuneri și cum sunt consultați cei interesați – de la cetățeni și sindicate, până la organizații neguvernamentale și mediul de afaceri.
La prima vedere, obiectivul pare greu de contestat. Comisia spune că vrea reguli mai simple, mai clare, mai eficiente și mai puțină birocrație. Problema este că tocmai această dorință de „simplificare” a început să ridice semne de întrebare.
În iunie 2026, peste 60 de organizații ale societății civile, sindicate și grupuri de interes public au transmis Comisiei Europene o scrisoare deschisă. Mesajul lor: reforma riscă să pună prea mult accent pe costurile pentru companii și prea puțin pe impactul social, pe protecția mediului sau pe drepturile lucrătorilor.
Comisia a răspuns în august și a încercat să calmeze aceste temeri. A precizat că nu intenționează să reducă numărul evaluărilor de impact, că eventualele excepții de la procedurile normale vor trebui justificate și că discuțiile cu anumite categorii de actori nu vor înlocui consultările publice.
Răspunsul nu a fost insă convingător.
Una dintre principalele probleme este legată de procedurile de urgență. Organizațiile semnatare se tem că acestea ar putea fi folosite prea ușor și că, în anumite situații, consultările sau evaluările de impact ar putea fi scurtate ori chiar eliminate.
Există și o altă temere: dacă analiza unei viitoare reglementări se concentrează prea mult pe costurile administrative pentru companii, atunci beneficiile sociale pot ajunge pe plan secund. O măsură poate fi „costisitoare” pentru un angajator, dar în același timp poate însemna condiții de muncă mai bune, protecție pentru salariați sau beneficii pe termen lung pentru societate.
Un alt punct sensibil este așa-numitul „gold-plating”, adică situația în care un stat introduce reguli naționale mai stricte decât minimul cerut de legislația europeană. Comisia spune că vrea să elimine doar obligațiile inutile sau disproporționate. Criticii cer însă garanții mai clare că, sub această etichetă, nu vor fi slăbite standarde sociale ori de mediu.
Miza este mai mare decât pare. „Better Regulation” nu este doar o procedură administrativă internă. Este mecanismul care influențează felul în care sunt construite multe dintre regulile europene înainte ca ele să ajungă să ne afecteze direct.
De aceea, discuția reală nu este despre dacă birocrația trebuie redusă. Evident că da. Întrebarea este cât de mult poți simplifica fără să reduci, odată cu hârtiile, și spațiul pentru consultare, protecție socială și participarea celor afectați de decizii.
Ca și explicații suplimentare, dorim să punctăm faptul că „Better Regulation” nu este un singur document și nici o singură lege europeană. Este mai degrabă un sistem de reguli și metode interne după care Comisia Europeană pregătește, analizează și revizuiește politicile și legislația UE.
Concret, sistemul are două documente principale:
- Better Regulation Guidelines – ghidul care stabilește principiile generale: cum se pregătește o inițiativă, când se face evaluare de impact, cum se organizează consultările, cum se evaluează ulterior o lege etc. Versiunea publicată în 2021 este un PDF separat.
- Better Regulation Toolbox – documentul mult mai tehnic, actualizat cel mai recent în decembrie 2025, care explică efectiv cum se aplică regulile. Are instrumente distincte pentru evaluări de impact, consultări cu partenerii sociali, proporționalitate, costuri, evaluarea riscurilor și multe altele.
Deci nu arată ca o directivă sau ca un regulament cu un singur text juridic. Mai degrabă arată ca un manual de lucru al Comisiei, împărțit în capitole, proceduri, instrumente și modele de analiză.
Sursa – epsu.org
