Prevalându-se de acte normative sau regulamente interne proprii sau a căror elaborare au coordonat-o, Consiliul Superior al Magistraturii defilează la pas și se erijează şi se substituie nestingherit unor instituţii ale statutului sau chiar în… organizaţii sindicale.

Dintr-un comunicat de presă al C.S.M., din data de 16 iulie 2020, constatăm că „în cadrul dialogului ”interinstituțional” Consiliului Superior al Magistraturii alături de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor au decis, fără drept de apel, asupra categoriei profesionale a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea. Vezi comunicat

Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, afiliat la Federaţia Publisind, a sesizat, de nenumărate ori, imixtiuni şi depăşiri de atribuţii din partea organismului care ar trebui să gestioneze cariera magistraţilor şi să vegheze asupra independenţei justiţiei, nicidecum cariera grefierilor. C.S.M. nu are nicio atribuţie cu privire la cariera personalului auxiliar de specialitate, ci doar a magistraţilor şi sub aspectul organizării și funcționării instanțelor și parchetelor.

La fiecare 4 ani, conducătorii acestor instituții simulează un interes crescut vis-a-vis de subdimensionarea schemelor de personal din cadrul instituțiilor autorității judecătorești, aspect reclamat de Sindicatul Dicasterial în nenumărate rânduri, având la bază în primul rând creşterea volumului de activitate, precum şi modificările legislative „girate” tot de către C.S.M. prin care a fost grevată activitatea grefierilor prin transferul unor atribuții de la magistrați (cazul redactării „după model” a hotărârilor judecătorești şi altele).

Reamintim că ultima suplimentare a schemelor de personal cu grefieri la instanţe a avut loc în anul 2015, iar la parchete, prin 1995.

Măcar ne-au liniștit că suplimentarea schemelor cu personal se va face treptat, chiar ne gândeam că nu am știi ce vor face grefierii dacă vor fi nevoiți să termine programul de lucru la ora 16:00. Aşa ne justificăm şi implicarea şi rolul activ al ministrului justiţiei care în decembrie 2019 promitea identificarea unei soluții şi adoptarea unei măsuri pentru plata orelor suplimentare efectuate de grefieri.

De fapt, interesul subit de soarta grefierilor din partea C.S.M. se datorează redactărilor cu întârziere a hotărârilor judecătorești. Pentru cei care nu știu, deşi în regulamentul de ordine interioară este prevăzut termenul de tehnoredactare, în fapt, multe hotărâri sunt redactate după model de… grefieri. Dar despre acest subiect vom veni cu detalii într-un alt articol.

În acest sens, grefierii au solicitat lămurirea sintagmei „tehnoredactează după model”, însă C.S.M. nu a dorit să clarifice sau să stabilească măcar modele.

Și pentru a dovedi că sindicaliștii nu vin doar cu critici, ci au și soluții, reamintim conducerii C.S.M. faptul că R.O.I.J. nr. 1375/2015 este caduc sub multe aspecte şi nu mai corespunde realităţilor din instanţe, cu atât mai mult de la momentul modificării prevederilor art. 426 C.pr.civ. unde se stipulează expres că ”Hotărârea se redactează de judecătorul care a soluționat procesul”, inclusiv Curtea Constituţională a României a pronunţat o decizie în acest sens.

Faptul că singura preocupare a C.S.M. vis-a-vis de grefieri este să le îngreuneze cu orice preț evoluția profesională, a condus acest „garant al independenței justiției” într-o zonă prin care legiferează contrar codurilor de procedură.

Nu vrem să fim greșit înțeleși, ne dorim suplimentarea schemelor cu personal dar, atât timp cât organizațiile sindicale reprezentative la nivelul profesiei nu sunt consultate, singura suplimentare de posturi o să o vedem pe la cabinetele președinților de instanțe sau pentru a avea un număr suficient de grefieri pentru redactarea în termen a hotărârilor judecătoreşti. Or, repartizarea posturilor ar trebui să ţină cont de volumul real de activitate al instanţelor şi parchetelor rezultat în urma unei analize riguroase pe baza unor date statistice reale, dar mai ales, pe baza unui dialog social real, transparent şi cu implicarea nu numai a factorilor de decizie, ci şi a reprezentanţilor salariaţilor.