Ziua Serviciilor Publice 2026

Pe 23 iunie, de Ziua Serviciilor Publice a ONU, organizațiile afiliate trag un semnal de alarmă privind urgența din serviciile publice.

De Ziua Serviciilor Publice a ONU, Federația PUBLISIND se alătură angajaților din serviciile publice și organizațiilor sindicale din întreaga Europă pentru a trage un semnal de alarmă asupra unei crize tot mai profunde din serviciile publice.

În România și în întreaga Europă, serviciile publice sunt supuse unei presiuni extreme. Ani de subfinanțare, lipsa de personal, creșterea volumului de muncă, salariile mici și atacurile politice asupra serviciilor publice au împins multe sectoare în pragul colapsului. Cheltuielile militare sunt prioritizate în detrimentul bunăstării sociale. Angajaților li se cere să facă mai mult cu mai puțin, în timp ce calitatea și accesibilitatea serviciilor de care depind cetățenii sunt subminate.

Pentru Federația PUBLISIND, această urgență este evidentă: lipsă de personal, închideri de servicii, salarii mici, epuizare profesională, lipsă de echipamente sau calitate slabă a acestora, clădiri degradate, atacuri asupra drepturilor de negociere colectivă.

Această situație nu este limitată la un singur sector. Angajații sunt așteptați să mențină servicii esențiale cu bugete tot mai reduse și oameni tot mai puțini. În administrația publică, agenții, servicii de sprijin educațional, servicii sociale și multe alte componente ale sectorului public, același tipar este vizibil: mai multă presiune, mai puține resurse și decizii de tăieri bugetare. Este o urgență totală a serviciilor publice.

De aceea, Federația PUBLISIND solicită: investiții, locuri de muncă, salarii mai bune, negociere colectivă consolidată, condiții de muncă îmbunătățite.

De Ziua Serviciilor Publice, Federația PUBLISIND se alătură apelului EPSU privind Urgența Serviciilor Publice și susține alături de milioane de angajați din serviciile publice din întreaga Europă, militând pentru o direcție politică diferită. Avem nevoie de salarii decente, mai mult personal și investiții publice urgente – nu austeritate, nu dereglementare, nu privatizare.

Serviciile publice nu sunt un cost de redus. Ele sunt ceea ce ține societățile noastre unite și construiesc un drum spre un viitor pentru toți, nu doar pentru câțiva.

În această Zi a Serviciilor Publice, tragem semnalul de alarmă: urgența este reală, iar angajații au nevoie de acțiune.

RO_PUBLISIND_EPSU_declaratie. Click pe imagine:

 

EN_PUBLISIND_EPSU_statement. Click here:

 

Contextul administrației publice din România în prezent

Diminuarea drepturilor salariale și a clauzelor de protecție pentru angajații din sistemul public s-a realizat printr-o succesiune rapidă de măsuri de austeritate fiscal-bugetară. Aceste măsuri au culminat cu limitarea drastică a sporurilor de condiții de muncă la maximum 300 de lei brut și plafonarea decontărilor pentru echipamente medicale.

OUG nr. 36/2025 – Măsurile de austeritate masivă asupra sporurilor și concediilor

  • Perioada de aplicare: Intrată în vigoare la 1 iulie 2025.
  • Ce s-a tăiat/plafonat:
    • Plafonarea sporurilor pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare: Toate aceste sporuri (care înainte se calculau ca procent de până la 15% din salariul de bază) au fost limitate prin lege la o sumă fixă de maximum 300 de lei brut lunar. Această măsură a modificat din temelii Legea-cadru nr. 153/2017 și a generat pierderi financiare masive pentru bugetari (în special în Sănătate, Mediu, Ordine Publică și Penitenciare).
    • Tăierea zilelor de concediu suplimentar: S-a redus numărul de zile de concediu de odihnă suplimentar acordat angajaților care își desfășoară activitatea în condiții deosebite sau vătămătoare (inclusiv personalul din MAI și alte structuri operative).

OUG nr. 53/2024 – Limitarea drepturilor de decontare medicală (Ochelari)

  • Perioada de aplicare: Adoptată în mai 2024.
  • Ce s-a tăiat/plafonat:
    • Suma maximă pentru dispozitive de corecție: Executivul a impus prin ordonanță o sumă fixă decontabilă pentru ochelarii de vedere sau lentilele necesare angajaților care lucrează la calculator. S-a blocat astfel posibilitatea salariaților de a mai solicita în instanță decontări integrale

Legea nr. 296/2023 & OUG 115/2023 – Startul tăierilor de beneficii („Ordonanța Trenuleț”)

  • Perioada de aplicare: Finalul anului 2023 și pe tot parcursul anului 2024.
  • Ce s-a tăiat/plafonat:
    • Plafonarea voucherelor de vacanță
    • Tăierea indemnizației de hrană: S-a suspendat acordarea normei/indemnizației de hrană pentru personalul din sectorul public cu venituri mari
    • Suspendarea premiilor și orelor suplimentare: Munca suplimentară a rămas compensată exclusiv cu zile libere plătite, blocându-se plata efectivă în bani, cu excepția unor domenii de siguranță națională extrem de restrânse.

Guvernul a justificat aceste eliminări de clauze prin „creșterea accelerată a cheltuielilor cu personalul în sectorul public” și riscul depășirii deficitului bugetar asumat în fața Comisiei Europene. Sindicatele din administrație atacă în prezent OUG 36/2025 în instanțe prin acțiuni colective, considerând ordonanța un abuz asupra veniturilor aflate deja în plată.

 

Realitatea angajaților din sistemul public din România, membri ai sindicatelor afiliate PUBLISIND:

Domeniul Asistență socială:

Sistemul de asistență socială se confruntă cu un deficit critic de personal, uzură psihică severă și riscuri constante de agresiune, în special în centrele pentru persoane cu dizabilități și în serviciile pentru copii vulnerabili. Salariile foarte scăzute și plafonarea sporurilor demotivează angajații și accelerează plecarea specialiștilor, afectând direct calitatea intervențiilor și recuperarea beneficiarilor. Supraîncărcarea personalului duce la întârzieri în servicii esențiale – de la îngrijire la domiciliu până la terapii pentru copii cu dizabilități – iar turele neacoperite pun în pericol siguranța beneficiarilor. În contextul proiectului noii legi a salarizării, fără o salarizare echitabilă și o ierarhizare corectă a funcțiilor, sistemul riscă să se prăbușească, cu consecințe grave pentru cei mai vulnerabili.

Domeniul Justiție – grefieri:

Sindicatul Național al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial, afiliat la Federația PUBLISIND, promovează activ rezolvarea unor probleme cronice din sistemul judiciar, structurate pe câteva paliere majore: noul proiect al legii salarizării afectează și scade veniturile grefierilor, se solicită achitarea integrală și urgentă a drepturilor salariale restante acumulate în ultimii ani; respectarea normelor elementare de siguranță în sediile de activitate; există o lipsă acută de personal raportată la numărul uriaș de dosare; forțarea personalului de a efectua ore suplimentare din cauza lipsei de personal, fără o compensare financiară justă. În acest sens, grefierii au protestat în timpul calendarului de consultări care viza noua lege a salarizării în sistemul public:

Perioada protestelor: 2 – 5 iunie 2026

– suspendarea activității zilnic, în intervale precum 08:00 – 10:00

– program redus cu publicul

– acțiuni de blocaj parțial la nivel național

Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP) (afiliat la Federația PUBLISIND și Blocul Național Sindical) promovează intens rezolvarea unor vulnerabilități majore din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor: SNPP se opune ferm tentativelor de desființare a unor unități sau de regionalizare forțată a Poliției Penitenciare, măsuri considerate „reforme de fațadă” care periclitează siguranța sistemului; SNPP condamnă eliminarea și tăierea de posturi vacante sub pretextul reducerilor bugetare, proces care lasă unitățile descoperite; SNPP reclamă haosul instituțional și lipsa de transparență decizională de la vârful conducerii ANP. Dincolo de aspectele administrative, s-au semnalat inclusiv lipsa măsurilor în cazuri grave precum acuzații de hărțuire din sistem. Proiectul noii legi a salarizării: Sindicatul solicită modificări corecte care să respecte specificul structurilor de apărare națională și se opune diminuările salariale sau eliminarea sporurilor specifice.

Restanțele Salariale: Se cere achitarea integrală a restanțelor salariale cumulate (actualizări de norme, sporuri neachitate la timp sau aplicarea parțială a legilor anterioare).

Munca suplimentară excesivă: Sistemul funcționează la limita colapsului din cauza milioanelor de ore suplimentare acumulate. SNPP a organizat forme de protest bazate pe refuzul masiv al angajaților de a mai efectua ore peste programul legal.

Lipsa de buget pentru încadrări: Sindicatul atrage atenția că lipsa fondurilor pentru deblocarea posturilor și organizarea concursurilor menține schemele de personal subdimensionate, epuizând angajații activi.

Proceduri deficitare de recrutare: Sunt criticate anunțurile și calendarele strânse sau neprevizibile de concurs organizate de ANP, care descurajează ocuparea reală a locurilor vacante.

Investițiile se orientează strict pe crearea de noi locuri de cazare pentru persoanele private de libertate, în timp ce spațiile de lucru ale polițiștilor, dotările logistice și securitatea personală sunt ignorate.

Poliție:

Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL vizează inegalitatea salarială, modificările abuzive ale condițiilor de pensionare, deficitul cronic de personal și lipsa de protecție juridică în fața abuzurilor administrative:

Neaplicarea integrală a legii salarizării: Sindicatul acuză Guvernul de amânarea plăților și acumularea de restanțe salariale istorice prin neaplicarea corectă a prevederilor legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Plata muncii suplimentare și din zilele libere: Sindicatul EUROPOL a organizat proteste masive pentru a cere repunerea în plată și acordarea corectă a majorărilor pentru munca prestată sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală.

Deficit de personal: Lipsa acută de angajați expune personalul existent la riscuri disproporționate în timpul misiunilor

Suprasolicitare: Efectivele insuficiente generează un volum uriaș de ore suplimentare și un grad ridicat de epuizare fizică și psihică a angajaților.

Cercetări disciplinare abuzive: EUROPOL reclamă frecvent „vicierea” anchetelor disciplinare interne, unde angajații au uneori mai puține drepturi decât persoanele private de libertate (ex. refuzul de a pune la dispoziție copii ale dosarului sau încălcarea dreptului la apărare sindicală).

Domeniul mediu:

Principalele probleme ale sindicatelor din mediu afiliate Federației PUBLISIND (care reprezintă salariații din cadrul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate – și ai direcțiilor județene) se concentrează pe discriminări salariale teritoriale flagrante, bugete de funcționare tăiate drastic și opoziția fermă față de restructurările administrative haotice.

Există mari inechități legate de neplata unor restanțe legale istorice, situație care generează blocaje administrative și riscul de executări silite asupra patrimoniului instituțiilor publice de mediu. Tăierea serviciilor de bază (Curățenie/Igienizare): PUBLISIND a semnalat situații absurde în care Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) a anunțat direcțiile județene că nu mai sunt fonduri pentru serviciile de curățenie în instituții, angajații fiind puși indirect în situația de a face singuri housekeeping. Subfinanțarea activităților de control: Lipsa banilor afectează direct deplasările în teren, dotările logistice specifice inspectorilor și capacitatea de prelevare de probe pentru monitorizarea poluării.

RO_Contextul administratiei publice din Romania. Click pe imagine:

EN_The context of public administration in Romania today. Click here:

Galerie foto: