Avem legislație, dar nu se face mai nimic cu ea! Deși realitatea demonstrează că România are nevoie cât mai repede de dotarea a cât mai multor județe cu brățări de monitorizare, acest lucru se întâmplă extrem de greoi, iar sindicatele au atras atenția asupra pericolului în nenumărate rânduri. Creșterea cazurilor de violență domestică sau fuga din țară a unor persoane aflate sub control judiciar, cu scopul de a se sustrage de la executarea pedepsei, cel mai recent caz răsunător fiind cel al primarului Cătălin Cherecheș, sunt doar câteva din exemplele de care nu am avea parte dacă am grăbi un proces pentru care avem legislație.
Noutatea în domeniu constă în faptul că în 2024 vor mai fi dotate câteva județe din țară cu astfel de dispozitive de monitorizare, iar potrivit unei hotărâri publicate la sfârșitul anului trecut în Monitorul Oficial, va crește numărul județelor în care cei inculpați sau condamnați vor fi urmăriți cu ajutorul brățărilor electronice.
Deși, conform legii, monitorizarea cu dispozitive electronice se poate face din octombrie 2022, doar câteva județe au beneficiat de aceste dotări, în primă fază. Este vorba despre București, Mureș, Iași și Vrancea. În cea de a doua etapă, programul-pilot va fi extins în 2024 în alte 20 de județe: Satu Mare, Sălaj, Cluj, Brașov, Sibiu, Covasna, Harghita, Bacău, Caraș-Severin, Călărași, Giurgiu, Galați, Ilfov, Prahova, Teleorman, Mehedinți, Neamț, Vaslui și Vâlcea. Cel de al 20-lea județ este Constanța, care a fost introdus luni în HG publicată în Monitorul Oficial. Termenul de finalizare a dotării cu brățări de monitorizare este 31 decembrie 2025. Cea de a treia etapă vizează județele Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Legea prevede că monitorizarea se face prin brățări electronice și prin dispozitive fixe, care pot fi montate fie pe braț, fie pe gleznă, iar persoana supravegheată va trebui să mențină permanent dispozitivul de monitorizare în stare de funcționare.
Pot fi monitorizați cu ajutorul brățărilor electronice cei care execută măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune; măsura arestului la domiciliu; măsura ordinului de protecție provizoriu și ordinului de protecție pentru prevenirea și combaterea violenței domestice; măsura ordinului european de protecție sau măsura executării pedepselor penale în afara închisorii. Monitorizarea se face de către poliție, în primele patru cazuri sau de către angajații din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor în cazul în care persoana vizată execută pedeapsa în afara închisorii.
O lege care promite să rezolve multe, dar care este implementată extrem de greoi și a cărei tărăgănare duce la costuri majore, precum cele suportate de statul român pentru prinderea în străinătate a fugarilor.
Atragem însă atenția, din nou, că implementarea cât mai rapidă a acestui sistem reprezintă un pas important în asigurarea siguranței publicei și a respectării legii de către cei inculpați sau condamnați, dar că totul trebuie făcut cu multă seriozitate și cu multă implicare. E nevoie de o finanțare corectă, de o abordare care să vizeze și pregătirea polițiștilor care vor primi noi responsabilități, de o dotare adecvată și acces la resurse tehnice necesare.
